mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Pneumonite de hipersensibilizare si pneumonii eozinofilice
Index » Bolile sistemului respirator » Pneumonite de hipersensibilizare si pneumonii eozinofilice
» Aprinderea de plamani - pneumonia

Aprinderea de plamani - pneumonia


Share



Pneumonia este o infectie serioasa, care afecteaza plamanii sau, altfel spus, tractul respirator inferior. Ea este cauzata de bacterii, de virusuri sau, in cazuri mai rare, de paraziti sau de alte microorganisme. Din pacate insa, in 65% dintre cazuri, microorganismul (bacteria sau virusul) care cauzeaza pneumonia nu este identificat nici dupa testele efectuate.
Pneumonia debuteaza, de obicei, cand o persoana inhaleaza particule de aer infectat in plamani. in alte cazuri, se dezvolta in. timpul sau dupa o infectie virala superioara, cum este o raceala sau o gripa. Pneumonia mai poate aparea si ca o complicatie a unei boli virale, cum ar fi pojarul sau ricela. Pneumonia poate aparea insa si daca o persoana inhaleaza accidental mancare, voma sau mucus in plamani.
Pneumonia poate fi o boala relativ usoara. La tinerii sanatosi, refacerea dureaza doua-trei saptamani, dar poate dura pana la sase-opt saptamani sau mai mult la rstnici sau la cei cu probleme de sanatate.

Cuprins:

Care este incidenţa pneumoniilor?

Simptomele pneumoniilor

Care sunt factorii de risc?

Cānd trebuie să apelaţi la medic?

Cum se tratează pneumoniile?

Prevenire

Tratamentul la domiciliu


Care este incidenţa pneumoniilor?

sus sus
Pneumonia este a şasea cauză majoră de moarte īn SUA. Aproximativ 4 milioane de oameni fac pneumonie īn fiecare an īn SUA. Aici nu sunt incluse cazurile contractate īntr-o instituţie de īngrijire medicală. Dintre cei 4 milioane de bolnavi cu pneumonie, aproximativ 500.000 (cam 12,5%) au nevoie de internare.


Cele mai multe cazuri de pneumonie contractate īn comunitate (70%-80%), şi nu īntr-un centru medical, se dezvoltă la oamenii de peste 60 de ani sau la cei care au o altă afecţiune medicală gravă. Pneumonia se poate dezvolta la tineri īn timpul sau după o boală respiratorie. Aceasta este cauzată de obicei de un virus şi este mai frecventă īn lunile de iarnă. Pneumonia este de obicei mai gravă la copii, vārstnici şi persoane cu boli grave.

Simptomele pneumoniilor

sus sus
Simptomele de pneumonie bacteriană īncep de obicei brusc şi adesea se dezvoltă īn timpul sau după o infecţie respiratorie superioară, cum ar fi gripa sau răceala. Simptomele următoare sunt cele mai frecvente:
■ tuse cu mucus decolorat - spută din plămāni; mucusul expectorat din plămāni poate fi roşiatic, verzui ori sangvinolent;
■ febră, care poate fi mai puţin īntālnită la vārstnici;
■ frisoane, friguri - un singur episod sau mai multe atacuri;
■ respiraţie rapidă şi adesea superficială;
■ durere a pieptului, care se īnrăutăţeşte la tuse sau la inspiraţie profundă;
■ creşterea frecvenţei cardiace;
■ oboseală sau senzaţie de slăbiciune.
Vārstnicii cu pneumonie pot avea simptome mai uşoare, cum ar fi tusea uscată. Cāteodată nu au febră. O schimbare īn starea mentală (confuzie sau delir) sau īnrăutăţirea unei boli de plămāni poate fi un semn major de pneumonie la vārstnici.
Simptomele de pneumonie virală sunt mai puţin evidente, mai puţin severe şi apar gradual. Pneumonia virală trece adesea neobservată, pentru că persoana nu pare bolnavă. Simptomele variază īn funcţie de vārsta persoanei şi de alte probleme de sănătate.

Care sunt factorii de risc?

sus sus
Următorii factori cresc riscul unei persoane de a dezvolta pneumonie după o infecţie respiratorie superioară:
■ o afecţiune medicală gravă, īn special boli pulmonare, cum ar fi astmul;
■ persoanele sub un an sau peste 65 de ani;
■ folosirea tutunului;
■ un sistem imunitar slăbit;
■ o leziune toracică (fractură costală, contuzii pulmonare);
■ schimbări īn starea mentală (confuzia sau pierderea conştientei), care cresc riscul aspirării de mucus, lichide sau māncare īn plămāni.
Următorii factori de risc pot creşte riscul unei persoane de a avea complicaţii după o pneumonie. Dacă aceşti factori de risc sunt prezenţi, persoana trebuie spitalizată pentru tratarea pneumoniei:
■ vārstă de peste 65 de ani;
■ alte boli, īn special astm, diabet, insuficienţă renală cronică, insuficienţă cardiacă congestivă şi boli cronice de ficat;
■ spitalizare pentru altă afecţiune īn ultimele 12 luni;
■ inhalarea de material mucos sau conţinut stomacal īn plămāni;
■ o stare mentală alterată - delir sau demenţă;
■ alcoolism;
■ malnutriţie.

Cānd trebuie să apelaţi la medic?

sus sus
Tratamentul medical prompt īn pneumonie este important pentru o refacere completă. Apelaţi la medic imediat dacă:
■ aveţi dureri apăsătoare de piept, care cresc īn intensitate sau apar īmpreună cu orice alt simptom cardiac.
■ aveţi dificultăţi mari īn respiraţie;
■ aţi vomitat sau aveţi senzaţia de leşin cānd staţi īn picioare.
Următoarele simptome de pneumonie sunt semne de gravitate:
■ tuse care produce spută cu sānge sau spută de culoare roşiatică;
■ febră cu frisoane;
■ respiraţie rapidă, superficială;
■ respiraţie scurtă sau şuierătoare;
■ durere de piept care se accentuează la o respiraţie profundă şi se asociază cu alte simptome de pneumonie, cum ar fi respiraţia scurtă, tusea sau febra;
■ o tuse care are următoarele caracteristici:
♦ produce frecvent spută galbenă sau verzuie din plămāni şi durează mai mult de două zile,
♦ apare īmpreună cu febră peste 38° C,
♦ te face să vomiţi frecvent,
♦ durează mai mult de patru săptămāni.

Cum se tratează pneumoniile?

sus sus
De regulă, pneumoniile bacteriene se tratează cu antibiotice. Acestea se iau de obicei 5-14 zile. Persoanele cu un sistem imunitar slăbit pot lua mai mult timp. Medicul alege tipul de antibiotic, avānd la dispoziţie o mare gamă de sortimente. īmbunătăţirile stării generale se observă de obicei după două-trei zile. Dacă persoana nu se simte mai rău īn acest timp, tratamentul se menţine cel puţin trei zile.


Dacă nu este nicio īmbunătăţire şi simptomele se īnrăutăţesc, sunt necesare alte examinări şi probabil schimbarea antibioticului.
Pneumonia poate fi cauzată şi de virusuri cum sunt cele care cauzează gripa sau varicela. Nu s-a demonstrat eficienţa vreunui medicament care să trateze pneumonia cauzată de virusul gripei. Pneumonia varicelei este mai rară şi poate fi tratată cu medicamente antivirale - Aciclovir.
O persoană cu pneumonie poate avea nevoie de spitalizare dacă:
■ are peste 65 de ani;

■ are alte probleme de sănătate, cum ar fi boli pulmonare ob-structive cronice, insuficienţă cardiacă congestivă, astm, diabet, insuficienţă renală cronică sau boli de ficat cronice;
■ nu poate avea grijă de sine īnsăşi şi nu este capabilă să comunice modul īn care īi evoluează boala;
■ are dureri de piept, cauzate de inflamarea foiţei pleurale care căptuşeşte plămānii sau de prezenţa lichidului īn pleure (pleurezie);
■ tratament ineficient făcut la domiciliu: febra nu scade sau revine, tuşea uscată īncepe să aducă secreţii din plămāni sau respiraţia sacadată se īnrăutăţeşte.

Prevenire

sus sus
īn SUA, infecţia cu Streptococcus pneumoniae poate cauza pānă la 60% dintre cazurile de pneumonie bacteriană. Vaccinul antipneumococic poate reduce riscul complicaţiilor pneumoniei cauzate de această bacterie. Totuşi vaccinul nu asigură protecţie īmpotriva complicaţiilor pneumoniei cauzate de alte forme de bacterii şi viruşi.
Vaccinul antipneumococic este recomandat pentru persoanele de peste 65 de ani şi pentru cei care au un risc crescut de complicaţii ale pneumoniei. De obicei, vārstnicii sănătoşi au nevoie doar de o doză pentru o protecţie de lungă durată. Cei cu afecţiuni cronice este bine să facă vaccinul la fiecare cinci-şase ani. Unii medici recomandă ca fiecare persoană de peste 65 de ani să facă vaccinul la fiecare cinci ani. De asemenea, vaccinul se recomandă copiilor sub doi ani, īn special celor cu un risc crescut de infecţie pneumococică.

Cāteva informaţii legate de vaccin:
■ Aproximativ jumătate dintre oamenii care au făcut injecţia au o uşoară reacţie.
■ Reacţiile severe, anafilactice, sunt rare.
■ Vaccinul nu poate cauza pneumonie.
Alte vaccinuri pot preveni bolile comune īn care pneumonia poate fi o complicaţie.
■ Vaccinarea copiilor pentru pojar poate preveni majoritatea cazurilor de pojar. Adulţii pot avea nevoie să fie vaccinaţi īmpotriva pojarului, dacă nu au avut boala sau dacă nu au fost vaccinaţi īn copilărie.
■ Vaccinarea anuală pentru gripă o poate preveni. Gripa duce adesea la pneumonie, īn special la vārstnici şi la oamenii care au alte boli cronice. Vaccinul antigripal poate fi făcut īn acelaşi timp cu vaccinul pneumococic, dar la celălalt braţ.

■ Vaccinarea pentru varicelă poate preveni cele mai multe cazuri de pneumonie cauzate de virusul varicelei. Vaccinaţi-vă dacă aveţi peste treisprezece ani şi īncă nu aţi avut varicelă.
Studii recente arată că zincul mineral poate reduce riscul de pneumonie la copii. Zincul se află īn anumite alimente - boabe, cereale - sau se adaugă īn suplimente. Rezultatele studiilor pe copii arată că adăugarea de zinc īn dietă reduce riscul de pneumonie cu 41%.
īn SUA se recomandă pentru copii 5 mg de Zn pe zi. Copiii īntre unu şi patru ani ar trebui să ia 10 mg pe zi.

Tratamentul la domiciliu

sus sus
Tratamentul la domiciliu este o parte foarte importantă īn tratarea pneumoniei. Persoanele cu sistem imunitar slăbit au riscuri mari de complicaţii după pneumonie.
■ Evitaţi contactul cu persoanele care au infecţii ale tractului respirator, cum ar fi răceala sau gripa.
■ Dacă nu aţi avut pojar sau varicelă, evitaţi contactul cu cei care ar putea avea aceste infecţii. Pneumonia poate fi o complicaţie
a pojarului sau varicelei, aşa că orice contact cu asemenea bolnavi care le au poate fi riscant-īn dezvoltarea pneumoniei.
Utilizarea frecventă de antibiotice īn prevenirea infecţiilor, cum ar fi infecţii ale urechilor, contribuie la răspāndirea bacteriilor rezistente la antibiotice. Pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor rezistente:
■ aruncaţi orice antibiotic nefolosit, expirat;
■ nu luaţi antibioticele rămase şi nu le oferiţi cadou altora;

■ luaţi toate antibioticele prescrise, chiar dacă vă simţiţi mai bine, pentru a face un tratament complet.
Şi cāteva sfaturi generale:
■ īncercaţi să vă odihniţi cāt mai mult şi să beţi cāt mai multe lichide.
■ Trataţi-vă tuşea, ca să vă puteţi odihni.
■ Puteţi lua paracetamol sau aspirină, pentru a reduce febra şi a vă simţi mai bine. Evitaţi īnsă aspirina, dacă aveţi sub 20 de ani.
In multe cazuri, pneumonia este o boală tratabilă, pe termen scurt. Totuşi pneumoniile frecvente pot fi complicaţii serioase, şi cāteodată netratabile, ale altor boli cronice.


Tipareste Trimite prin email


Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2016 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Bolile sistemului respirator:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai