mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Bronsita cronica, emfizemul si obstructia cailor respiratorii
Index » Bolile sistemului respirator » Bronsita cronica, emfizemul si obstructia cailor respiratorii
» Sindroame clinice

Sindroame clinice







Tabloul clinic poate varia ca seritate de la bronsita cronica simpla, fara grade de disfunctie, pana la starea ser alterata, cu insuficienta respiratorie cronica. Din punct de dere practic, se considera ca fiecare simptom sau fiecare anomalie decelabila poate ascunde dezvoltarea unei afectiuni sere, invalidante; deci, intreruperea fumatului si evitarea factorilor iritanti si a toxinelor din mediu sunt necesare. Totusi, recomandarea de a modifica stilul de viata este rareori luata in consideratie, iar cei mai multi medici sunt pusi in situatia de a trata pacienti cu obstructie cronica avansata a cailor respiratorii. Astfel, intentia este de a descrie cele doua extreme ale bolii pulmonare cronice obstructi, cu observatia ca toti pacientii au anumite caracteristici din fiecare. Trasaturile principale ale fiecarui tip sunt redate in elul 258-l.



Predominanta emfizemului
Acesti pacienti au de obicei un istoric indelungat de dispnee de efort, cu tuse redusa, cu o expectoratie minima mucoasa. Exacerbarile mucopuralente cu ocazia infectiilor nu apar frecnt. Tipul constitutional este astenic, cu pierdere ponderala evidenta, rezultand din energia cheltuita in exces din aportul caloric. Pacientul este "slabit\", cu folosirea evidenta a muschiilor respiratori accesori pentru ridicarea sternului pe o directie antero superioara, la fiecare inspiratie. Pacientul este suferind, foloseste muschii accesori, care ii sersc sa isi ridice sternul in directie anterosu-perioara cu fiecare inspiratie. Pacientul este tahipneic, cu un expir relativ prelungit, cu buzele protuzionate, sau cu un expir ce incepe cu un murmur. In pozitie sezanda, acesti pacienti au tendinta sa se aplece spre inainte, intinzandu-si membrele superioare pentru a se sprijini. Venele gatului pot fi destinse in timpul expiratiei si colabeaza brusc in inspiratie. Spatiile intercostale inferioare se micsoreaza la fiecare inspiratie, iar la palparea peretelui toracic lateral, in zona inferioara, se percepe miscarea spre inauntru. La percutie exista hipersono-ritate, iar la auscultatie, murmurul cular este diminuat, cu prezenta de raluri fine, de tonalitate inalta catre sfarsitul expirului. Socul apexian, daca este perceptibil, se observa numai in regiunea xifoidiana sau subxifoidiana, iar matitatea cardiaca este absenta sau mult redusa. La palpare, frecnt se percepe impusul ntriculului drept inainte si in jos in regiunea subxifoidiana, iar galopul presistolic accentuat in timpul inspirului este frecnt auzit.
Po2 arteriala este de obicei in jur de 70 mmHg, iar Pco2 scazuta spre normala. Din cauza cresterii sustinute a debitului ntilator si a mentinerii unei Po2 arteriale suficiente pentru o saturare a hemoglobinei, acesti pacienti poarta numele de "pink puffers\". Efortul ntilator crescut asigura probabil o oxigenare in limite normale, fara hipercapnie, totusi acest travaliu crescut, cu marirea concomitenta a ntilatiei, contribuie cu siguranta la seritatea dispneei.
CPT si VR sunt invariabil marite, capacitatea vitala este scazuta, dar debitele expiratorii maximale sunt diminuate. Proprietatile reculului elastic ale plamanului sunt afectate ser si, in relatie directa cu aceasta afectare, capacitatea plamanului de a transfera CO este scazuta.

La examinarea radiologica, diafragmele sunt coborate si aplatizate, desenul bronhoalolar nu se extinde in periferia plamanului, iar silueta cardiaca este alungita si ingustata. Aceste trasaturi, in asociere cu hipertransparenta retrosternala pe radiografiile de profil, sunt interpretate ca hiperinflatie, care se coreleaza bine cu cresterea CPT si pierderea reculului elastic. Atenuarea periferica a desenului bronhovascular si cresterea transparentei retrosternale se coreleaza cel mai bine cu evidentierea post mortem a emfizemului ser si extensiv, predominant de tip panacinar. Tomografia computerizata (TC) s-a dodit ca localizeaza si cuantifica emfizemul. Totusi, de cele mai multe ori, determinarea localizarii unor asemenea regiuni are o valoare practica limitata, iar determinarile cantitati date de proprietatile elastice si de transferul mono-xidului de carbon sunt la fel de bune. Ca atare, TC nu se practica de rutina in acest scop.
Pacientul la care predomina emfizemul este mai putin susceptibil de a face recurente mucopurulente decat pacientul cu predominanta bronsitei, dar episoadele infectioase duc frecnt la insuficienta respiratorie sera si moarte. Cu alte cuvinte, insuficienta cardiaca dreapta si insuficienta respiratorie hipercap-nica sunt de obicei enimentele terminale la acei pacienti cu predominanta emfizemului. in absenta acestor recurente, evolutia clinica este caracterizata prin dispnee sera si progresiva, pentru care mijloacele terapeutice sunt limitate. Rolul medicului este sa caute si sa trateze orice factor posibil rersibil si sa ajute pacientul pentru evitarea agentilor poluanti si infectiilor.
Predominanta bronsica Pacientul cu predominanta bronsitei este de obicei un fumator interat si are un trecut cu tuse cronica si sputa de mai multi ani. Initial, tusea este prezenta numai in lunile de iarna, iar pacientul solicita ingrijire medicala, daca o face, numai in timpul episoadelor celor mai sere de recurenta mucopurulenta. Cu timpul, tusea devine permanenta, prezenta tot anul, iar recaderile mucopurulente cresc in frecnta, durata si seritate. Dupa aparitia dispneei de efort, pacientul cauta de obicei ajutorul medicului si va fi gasit cu un grad ser de obstructie. Uneori, acest pacient solicita ingrijiri medicale numai dupa aparitia edemelor periferice secundare insuficientei cardiace drepte. Mai rar, primul contact medical se face de catre membrii de familie, care aduc medicului un pacient intens cianotic, edematos, stuporos, cu insuficienta respiratorie acuta.


Pacientul cu predominanta bronsitei este de obicei supraponderal si cianotic. In repaus, are de obicei o stare generala buna, cu frecnta respiratorie normala sau usor crescuta si aparent nu foloseste muschii accesori la respiratie. Percutia toracelui arata o hipersonoritate, iar la auscultatie se pot auzi cu usurinta raluri umede si wheezing, care isi schimba localizarea si intensitatea dupa o tuse puternica si productiva. Poate exista un contur proeminent de-a lungul marginii inferioare stangi a sternului, care indica hipertrofia ntriculului drept. In prezenta insuficientei ntriculare drepte, apare un galop diastolic si, ocazional, un suflu holosistolic; ambele se accentueaza cu inspiratia. Ultima situatie indica regurgitarea tricuspidiana functionala, care se insoteste la randul ei cu turgescenta nelor jugulare, cu unde v ample si unde 3; brusc descendente. Odata cu insuficienta de ntricul drept, cianoza se accentueaza si edemele periferice cresc. Degetele hipocratice nu sunt obisnuite.
Cu sau fara insuficienta ntriculara dreapta, debitul ntilator este doar putin crescut, din cauza diminuarii globale a ntilatiei, care moduleaza gradul de dispnee. Totusi, imposibilitatea de a creste debitul ntilator in situatia data de reducerea marcata a ntilatiei si debitului sanguin, duce la alterarea sera a gazelor arteriale, cu valori ale Pco cronic crescute intre 40 si 50 mmHg. Po scazuta produce desaturarea hemoglobinei, contribuind la stimularea eritropoiezei si la dezvoltarea vasoconstrictiei pulmonare hipoxice. Desaturarea si eritrocitoza se combina pentru producerea cianozei, iar vasoconstrictia pulmonara hipoxica accentueaza insuficienta cardiaca dreapta.

Din cauza prezentei cianozei si a edemelor secundare insuficientei cardiace, acesti pacienti au capatat denumirea de "blue bloaters\". S-a afirmat, pe baza anumitor date, ca la blue bloaters are loc un fenomen fiziopatologic care consta in repetarea unor episoade nocturne de crestere a desaturarii in oxigen, in asociere cu episoade de apnee in somn sau perioade de accentuare a hipontilatiei. Aceste fenomene ntilatorii care au loc in timpul somnului cresc seritatea hipertensiunii pulmonare si a eritrocitozei secundare.
CPT este de obicei normala si exista o crestere moderata a VR. Capacitatea vitala este moderat diminuata, iar debitele maximale respiratorii sunt invariabil mici. Proprietatile elastice ale plamanului sunt normale sau numai putin afectate, iar capacitatea acestuia de a transfera monoxidul de carbon este fie normala, fie usor scazuta.
Nu exista trasaturi radiologice definitorii pentru bronsita cronica. Cele doua aspecte mai frecnt intalnite sunt ingrosarea peretilor bronhiilor, manifestata prin umbre tubulare sau "in sina de tren\" si accentuarea generalizata a desenului bronhovascular. In prezenta hipertensiunii pulmonare cronice, segmentele trunchiului arterei pulmonare se largesc si silueta cardiaca se poate mari, datorita dilatarii cavitatilor atriale si ntriculare drepte.
In ciuda tratamentului bine silit ( mai jos), pacientul cu predominanta bronsitei poate aa multe episoade de insuficienta respiratorie, din care renirea se face cu tratamentul adecvat ( in continuare). Capacitatea acestor pacienti de a se recupera din aceste episoade este in contrast cu evolutia frecnt fatala a acestor episoade la pacientii cu predominanta emfizemului. in ultima instanta, postmortem, plamanii pot aa modificari bronsitice sere la nilul atat al cailor respiratorii mari, cat si al cailor mici si numai intr-o masura mai mica modificari emfizematoase, in special de tip centro-acinar.
Cele doua sindroame descrise anterior, predominanta emfizemului si predominanta bronsitei, sunt considerate cei doi poli ai unui larg spectru de caracteristici clinice. Cei mai multi pacienti vor aa anumite caracteristici de la fiecare sindrom. Recunoasterea si intelegerea bazelor fizio-patologice ajuta la silirea unui de tratament pentru fiecare pacient.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor