Aparatele de presiune intermitenta poziti pentru respiratie au fost initial concepute pentru uzul la domiciliu si motivele includ diminuarea traliului respirator, drenajul bronhopulmonar si eliberarea eficienta de
droguri bronhodilatatoare. Primul dintre motive s-a dovedit de fapt a nu avea o baza reala, iar scopul celorlalte doua poate fi atins la fel de bine prin drenaj postural si folosirea unor generatoare de aerosoli mult mai simple. De fapt, inhalatoarele dozate, cand sunt corect folosite, sunt la fel de eficiente ca orice sistem nebu-lizator. De aceea, folosirea aparatelor cu presiune intermitent poziti pentru respirat si a generatoarelor de aerosoli cu compresie la domiciliu nu se justifica.In ciuda aplicarii tuturor masurilor amintite, anumiti pacienti raman cu un grad ansat de inliditate. Pentru acesti pacienti, transtul pulmonar poate reprezenta o refacere a starii functionale anterioare (modulul 267). Criteriile pentru transtarea acestor pacienti s-au diversificat in diversele centre unde se practica aceasta procedura. Directorii medicali ai programelor de transt trebuie consultati daca intr-o anumita situatie este posibil transtul.
Bulectomia chirurgicala poate determina ameliorarea simptomatologiei la pacientii cu bule emfizematoase mari, care sunt marite de forta refractara exercitata de parenchinul normal. Beneficiul se vede doar la pacientii care au oprit fumatul, dar efectele pe termen lung nu au fost clar silite. Toracoscopia cu bulectomie prin laser a fost recent descrisa. Un profil favorabil risc:beneficiu al acestui procedeu ramane sa fie silit. Reducerea chirurgicala a volumului pulmonar a fost reintrodusa recent, in scopul cresterii elasticitatii prin disectia mai multor regiuni ale plamanului hiperdestins la pacientii cu emfizem difuz, neomogen. Procedura este experimentala si ar trebui aplicata numai in limitele unui trial clinic bine definit.
Exista doua atitudini terapeutice inaintea transtului pulmonar propriu-zis, propuse in mod repetat de mai multi cercetatori si care sunt inca subiect de controversa. Nu se poate nega ca anumite argumente exista; natura indoielnica a interventiilor si absenta trialurilor controlate exclud larga lor acceptare. Acestea sunt: (1) rezectia bilaterala a corpului carotidian si (2) folosirea periodica a ventilatiei cu presiune negati. Motivul initial al rezectiei bilaterale a corpului carotidian consta in eliminarea dispneei, prin scaderea adapilitatii ventilatiei la hipoxemie si hipercapnie, care aduce un plus de risc. Mai multe studii au demonstrat o crestere a mecanicii pulmonare si a tolerantei la efort dupa aceasta interventie. Folosirea ventilatiei cu presiune negati pentru perioade de pana la 8h/zi, 2 zile consecutiv, s-a dovedit ca amelioreaza schimburile gazoase, forta musculara si adapilitatea ventilatiei pe o perioada de mai multe zile. Ventilatia cu presiune negati este mai eficienta la pacientii cu hipercapnie si cand sunt luate masuri pentru a dovedi ca suportul mecanic ajuta la relaxarea reala a muschilor respiratori. Pacientii care nu isi pot sincroniza fluxul in caile aeriene superioare cu ventilatia cu presiune negati prezinta apnee obstructi in somn, ca o complicatie a acestei forme de tratament.
