Congestia pulmonara desemneaza fie pneumonia, fie pleurezia, uneori chiar reunirea acestor doua boli, care adesea pot coexista. Pneumonia consta in inflamarea tesutului pulmonar, in timp ce pleurezia este inflamarea membranei seroase care inveleste plamanul la exterior (pleura).
Marguerite este la pat. Are o tuse violenta, seaca, insotita de greturi, iar febra creste din ora in ora. Simte in piept si intr-o parte a toracelui o durere ascutita, un junghi. Medicul diagnosticheaza ca se pregateste o inflamatie a plamanilor.
Cum sa venim in ajutorul bolnavei? Orice copil stie ca un burete poate absorbi o mare cantitate de apa. Oare n-ar trebui sa avem si noi niste mijloace capabile sa absoarba si sa retina temperatura, precum face buretele cu apa? Da, exista astfel de mijloace, si ele sunt la dispozitia noastra. Toate femeile de la tara cunosc branza proaspata (casul). Este un derit de lapte, smantanit si apoi pus la scurs. Cu ajutorul zerului, il putem transforma in pasta fina, pe care o intindem, prin apasarea unei lame puternice de cutit, pe o bucata de panza; apoi aplicam cataplasma pe portiunea de tegumnet cu o temperatura mai marte fata de rest, de unde inflamatia ameninta sa se proe. Nu cunosc leac care sa aiba virtutea de a atrage si absorbi mai bine caldura.
Am zut cum au fost calmate astfel si facute sa inceteze in intregime inflamatii importante cu ajutorul unei asemenea aplicatii, repetata de 2-4 ori pe zi, in functie de temperatura locala. Cunosc multe persoane care, in special in inflamatia plamanilor, nu-si datoreaza salrea decat acestei metodei sus-mentionate.
Pentru uz intern bolnavul folosi drept calmant o lingura de ulei alimentar, de doua ori pe zi.
Daca aceste mijloace nu sunt suficiente, adica daca temperatura locala ramane ridicata, putem sa incercam dupa aceea aplicatiile cu apa. infasuram bolnavul, de la subsuori in jos, intr-o panza inmuiata (impachetarea inferioara), lucru pe care-l vom repeta de doua ori pe zi. Sau, si mai bine, ii infasuram picioarele, pana deasupra gleznei, in bucati de panza inmuiate in apa (adaugarea unei mici cantitati de otet nu face decat bine) si reinnoite ori de cate ori devin foarte calde. In locul panzei ne vom putea folosi si de ciorapi uzi, pe deasupra carora punem ciorapi grosi uscati.
Daca Marguerite intrebuinta de la inceputul bolii, acea cataplasma de branza timp de 3-5 zile, putea fi vindecata in 6-7 zile, maximum in 9-l0 zile.
La fel ca plamanii, si alte parti ale corpului se pot inflama. Poate exista o inflamatie si a altor foite seroase in afara pleurelor (diafragma, peritoneu). Principiile si procedeele terapeutice pe care tocmai le-am descris sunt labile pentru toate aceste afectiuni: revulsia, adica divizarea si deturnarea fluxului de sange, urmata de scaderea temperaturii zonelor inflamate.
Odata am fost chemat la miezul noptii langa un bolnav care avea respiratia dificila si suferea mult din cauza tusei si a greturilor. intr-o parte a pieptului simtea ca niste taieturi de cutit; corpul in intregime ardea ingrozitor. Am refuzat sa ingrijesc bolnavul si sa-l pregatesc pentru moarte asa cum cerea familia; am poruncit deci sa fie infasurat, de la subsuori in jos, intr-o panza uda (impachetarea inferioara) si sa i se aplice o cataplasma cu branza proaspata pe partea dureroasa, timp in care bolnavul a baut o lingura de ulei de masline. Efectul a fost extraordinar. S-a continuat astfel vreme de sase zile, iar bolnavul s-a aflat in afara pericolului.
Daca cine trage sa moara dintr-o congestie pulmonara sau din alta inflamatie, sa ne intrebam ce s-a petrecut in interior. Exteriorul reflecta interiorul.
Cu siguranta ca ati zut deja la altii vreunul din acele flegmoane - sau furuncule - sau ati avut asa ce voi insi la mana, la picior, pe spate, pe piept, pe burta etc. Cum evolueaza ele? Cand o tumora de acest gen se dezvolta intr-o anumita zona, imediat apare o roseala acolo si se simte o arsura in interior. Umflatura creste si, dupa un oarecare timp, se remarca in rful acestui abces, fie el mare sau mic, un punct alb proeminent. Spunem atunci ca abcesul este copt si il incizam sau il stoarcem. Va tasni din el puroi si sange alterat. Cu atat mai bine!
Astfel de flegmoane provoaca in general dureri mari, nu numai la mana, la picior etc. unde s-au localizat ci le simtim in tot corpul. Aceasta este doda cea mai clara ca intregul organism participa la suferinta unui organ particular, chiar in afectiuni atat de putin importante. Rezulta de aici ca intregul corp se simte bine daca aceste tumori se vindeca perfect si ca el sufera daca le neglijam.
Daca un flegmon de proportii considerabile se intampla sa nu coaca, sa nu devina proeminent, atunci locul bolnav se coloreaza incet-incet in rosu-brun. Sangele se altereaza si exercita o actiune patogena.
O muscatura a temutului sarpe cu clopotei, o picatura de venin de sarpe in sange este o otra. Daca ajunge sa se amestece cu sangele sanatos, el il infecteaza si produce astfel o otravire a intregului volum de sange. Daca aceasta intoxicatie nu poate fi oprita, ea aduce intotdeauna moartea. Astfel trebuie sa ne imaginam ceea ce se petrece in interiorul unui organism afectat de congestie. Otravirea actioneaza cu mult mai rapid si mai funest daca sunt atinse organe vitale. Cutare a murit dintr-o intoxicatie sau dintr-o infectie purulenta - cum se exprima in limbaj modern -sau a murit din cauza antraxului, cum spun alti oameni; este acelasi lucru, dar sub nume diferite.
Martin, un barbat puternic si frumos, este cuprins de febra. Mai intai, tot corpul ii este scuturat de un frison teribil; apoi o caldura arzatoare pune stapanire pe el. Capul ii este atat de fierbinte incat medicul trage concluzia ca este vorba despre o inflamatie a creierului. Tot organismul lui este in flacari; are o respiratie arzatoare: asa cum focul consuma un rug de lemne, tot astfel cuptorul corpului isi arde propriile organele interne. Simptomele au fost urmatoarele: cefalee, o stare generala alterata, oboseala (astenie) si frisoane; in afara de acestea, bolnavul nu simtea nicaieri vreo durere.
Zece zile mai tarziu, nefericitul murea, iar autopsia a dovedit ca moartea fusese produsa de inflamarea plamanului si nu de vreo afectiune a creierului.
"Cum ati fi tratat dumneavoastra acest pacient?" am fost intrebat. Mai intai o remarca: cazul in speta arata clar ca in diagnosticare, adica in arta de a recunoaste boala dupa simptome, se poate gresi cu usurinta. In inflamatia plamanului se constata aproape intotdeauna junghiuri si o caldura arzatoare in regiunea toracelui, tuse si greturi. Bolnavul nostru nu simtea nimic asemanator. Cat de dur actioneaza alopatul in asemenea cazuri! Poate voi avea cand ocazia sa spun mai multe despre aceasta. Tineti bine minte, adesea timpul preseaza, fiindca inflamatia poate lua deja proportii mari. Pompa de apa nu trebuie sa lipseasca atunci cand vrem sa stingem un incendiu, altfel e de rau. Acolo nu pot folosi picaturi de apa: focul le copleseste imediat. in aceste cazuri disperate, principiul meu - si nimeni nu-l putea ataca - este foarte simplu: cand se pune problema stingerii unui incendiu, trebuie actionat mai intai asupra focarului ce 1-a declansat.
in cazul corpului cuprins de flacarile febrei insa, este necesar sa actionam in acelasi timp pe tot organismul. Numai asa vei reusi sa devii stapan pe situatie!
Eu i-as fi administrat bietului Martin, timp de 3-4 ore, la interle de 30 de minute, o spalare a pieptului si a abdomenului. Violenta " focului" ar fi fost astfel domolita. Apoi, as fi continuat sa aplic comprese superioare si inferioare -ultimele foarte groase, pliate de mai multe ori - cu ciorapi uzi sau impachetari ale picioarelor urcand pana deasupra gleznelor si reinnoite la fiecare ora. Daca bolnavul a avut plamani zdraveni - si cred ca asa si era, deoarece el nu simtea nici o durere cand congestia era la apogeu - ar fi trebuit, cu ajutorul Providentei, sa fie salt.
