O analiza atenta a caracterului durerii poate aduce informatii diagnostice importante. Durerea abdominala viscerala este mediata de nervii aferenti viscerali care insotesc caile abdominale simpatice ( modulul 14). Durerea viscerala este descrisa ca surda si continua ca natura, cu o localizare difuza pe linia mediana sau ca o senzatie de plenitudine sau presiune. Localizarea disconfortului corespunde in general cu nilul segmentar al inervatiei nervoase a organului afectat. Durerea abdominala viscerala, care poate fi produsa experimental prin cresterea artificiala a presiunii intr-un organ cavitar, rezulta din distensia sau contractia musculara exagerata a viscerului. Inflamatia scade, in general, pragul pentru
durere la acesti stimuli.
Durerea viscerala din
indigestie trebuie diferentiata de caracterele durerii ascutite, localizate, din multe procese abdominale acute ce intereseaza peritoneul. in contrast cu durerea viscerala, aceasta durere somatica este mediata de nervii cerebrospinali aferenti.In ceea ce priste natura difuza a durerii abdominale viscerale, principala indicatie referitoare la cauza vine de la localizarea durerii si nilul segmentar corespunzator al inervatiei nervoase; totusi, in orice regiune segmentara data nu exista o cale de a determina cu exactitate viscerul care este sursa durerii (elul 41-l). Urmatoarele reguli, deja descrise in modulul 14, sunt utile: durerea retrosternala de origine gastrointestinala provine, de obicei, din
tulburari ale esofagului sau cardiei stomacului. Deoarece durerea in aceasta arie poate proni de la inima, boala cardiaca trebuie evaluata provoca simptome similare la persoane cu deficit ereditar de zaharaza-izomaltaza. Anumite nutrimente pot determina efecte sistemice importante datorita defectelor biochimice ale pacientului, ce fac substantele deosebit de riscante, ca in intoleranta la galactoza a persoanelor cu galactozemie ( modulul 351).
Unele alimente sau aditivi alimentari pot initia reactii alergice, care trebuie suspectate cand simptomele apar dupa ingestia unui anumit aliment, reapar la testele de provocare si sunt asociate cu alte caracteristici ale reactiei alergice, ca tumefierea buzelor, urticaria, angioedemul,
astmul sau, rar, socul anafilactic. Reactiile acute mediate de IgE sunt cel mai frecnt asociate cu
laptele de vaca (la sugari), crustacee, faina, oua,
nuci si
ciocolata si pot fi confirmate, in unele cazuri, de testul radioalergoasorbtiei. Pot de asemenea aparea reactiile de hipersensibilitate intarziata; pot fi asociate cu simptome mai putin gra, incluzand dureri articulare si musculare, fatiga-bilitate,
otita seroasa si perceptia spatiala alterata; sunt mai dificil de corelat cu anumite alimente. Unele alimente pot exercita efecte toxice asupra
intestinului la persoanele susceptibile (de exemplu, glutenul la pacientii cu sprue celiaca).
In multe situatii nu este inteles mecanismul prin care indigestia se asociaza cu ingestia anumitor alimente. Astfel, un istoric de intoleranta la alimente grase sau suferinta dupa ingestia de alimente condimentate este de obicei obtinut de la pacientii cu indigestie; totusi, mecanismele ce duc la aparitia simptomelor in aceste circumstante sunt adesea neclare.
