mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Bolii renale
Index » Boli » Bolii renale
» Incontinenta la femei si barbati

Incontinenta la femei si barbati







Incontinenta este o afectiune in care pierderea involuntara de urina este demonstrata obiectiv si este o problema sociala sau de igiena. O rianta obisnuita, incontinenta de stres, denota pierderea involuntara de urina in timpul efortului fizic (tuse, stranut, sporturi, activitate sexuala). Incontinenta de impuls este o pierdere involuntara de urina asociata cu o dorinta puternica de a urina, iar incontinenta prin supraplin este o
pierdere involuntara de urina cand cresterea presiunii intra-cale cu supraumplerea sau destinderea cii depaseste presiunea uretrala maxima. Pierderea urinii prin canale, altele decat uretra, este rara (ureter ectopic, fistule) dar determina incontinenta totala sau continua.
INCONTINENTA LA FEMEI Incontinenta urinara afecteaza aproximativ 20 de milioane de femei in Statele Unite. Dintre femeile de 60 de ani sau mai batrane, neinstitu-tionalizate, 25-30 % au incontinenta zilnic sau saptamanal, iar aproximativ jumatate din cele 1,5 milioane de femei institutionalizate au incontinenta mai mult de o data pe zi. Costurile anuale pentru ingrijirea persoanelor cu incontinenta in Statele Unite au fost estimate la 10 miliarde $.


Incontinenta urinara de stress (IUS) este secundara unei hipermobilitati uretrale sau, mai putin obisnuit (< 10%), deficientei sfincteriene intrinseci (DSI). La femeile continente, colul cal si uretra proximala sunt sustinute de peretele gin al anterior si de prinderea lui laterala la muschii letori. Relaxarea peretelui ginal anterior determina hipermobilitatea uretrala, de obicei din cauza imbatranirii si/sau deficientei estrogenice, a unei nasteri traumatice anterioare sau a unei interventii chirurgicale pelvine. Paradoxal, femeia poate avea semne clinice de hipermobilitate uretrala, dar fara incontinenta urinara de stres.
Unele femei au un col cal si o uretra normale anatomic, dar tot au IUS datorita afectarii sfincterului intern (uretra fixata, rigida sau "in tea de pipa\"), determinata de o interventie chirurgicala anti-incontinenta, de iradiere sau traumatisme pelvine sau de boli neurologice cu denerrea uretrei. Hipermobilitatea uretrala si DSI pot coexista la unii pacienti si pot cauza persistenta (sau recurenta rapida) incontinentei dupa o interventie de suspendare simpla a colului cal ce remediaza hipermobilitatea dar lasa sfincterul netratat.
Incontinenta de impuls poate fi prezenta singura sau in asociere cu IUS (incontinenta mixta). Cauza contractiilor cale nesupresibile sau neinhibate este de obicei idiopatica, dar trebuiesc excluse cistita bacteriana, tumorile cale, obstructia orificiului de ecuare cal si ca neurologica. Incontinenta prin supraplin se datoreaza fie obstructiei orificiului de ecuare cal (rara la femei), unei ci acontractile (neuropatie diabetica, scleroza multipla), relaxarii excesive a musculaturii netede din cauza medicamentelor (anticoli-nergicele), fie retentiei psihogene.
INCONTINENTA LA BARBATI La barbati, incontinenta e mai putin obisnuita decat obstructia, dar urgenta si incontinenta de impuls pot aparea ca rezultat al obstructiei orificiului cal de ecuare (ca in hiperplazia prostatica), care deterioreaza functia muschiului neted detrusor si duce la o insilitate a detrusorului. Barbatii cu ca neurologica (neuropatie diabetica, scleroza multipla, boala Parkinson, accidente sculare cerebrale) pot dezvolta incontinenta de impuls. Trebuiesc excluse alte cauze, precum cistita bacteriana sau tumorile cale. IUS la barbati este de obicei rezultat al prostatectomiei radicale pentru cancerul de prostata.
INCONTINENTA LA VARSTNICI Incontinenta urinara tranzitorie este obisnuita la batrani. O formula mnemotehnica a lui Resnick descrie numeroasele sale cauze, si anume delirul, infectia, uretrita atrofica, farmacologice, psihologice, excretie urinara excesi (hiperglicemie, insuficienta cardiaca conges-ti), mobilitate restransa si efectul defecatiei (DIAPPERS). Incontinenta de impuls este a doua afectiune ca frecventa la acest grup de rsta si este atribuita pierderii progresive a influentelor modulatoare ale lobilor frontali ai cortexului asupra centrilor mictiunii din trunchiul cerebral.
EVALUAREA Eluarea incontinentei urinare la femei ar trebui sa includa: eluarea istoricului si a calitatii vietii, un jurnal al mictiunilor, examenul fizic care sa includa un examen pelvin, analize si culturi urinare si masurarea volumului rezidual postmictional. Pentru pacientii cu un istoric neclar sau dupa o interventie pelvina anti-incontinenta anterioara, eluarea poate include cistoscopia, eluarea urodinamica si studiile imagistice (de tract urinar inferior si/sau superior). Istoricul trebuie sa defineasca debutul, durata, evolutia si evenimentele declansatoare ale pierderilor urinare. Trebuie notate tratamentele medicamentoase anterioare, orarul mictiu-nilor frecvente si regimurile de efort fizic. Severitatea incontinentei este data de inregistrarea numarului si tipului de tampoane folosite pe zi sau noaptea si a modului in care incontinenta afecteaza activitatile zilnice (chestionarul pentru impactul incontinentei). Trebuiesc obtinute informatii despre cantitatea si tipul de lichide consumate, istoricul sexual (statusul hormonal, nasterile, bolile venerice), functia gastrointestinala (incontinenta fecala, constipatie) si istoricul urologic (udarea patului, interventii chirurgicale). Examenul fizic trebuie sa puna un accent special pe examinarea abdominala, genitala, pelvina (prolapsuri asociate) si neurologica. IUS trebuie demonstrata punand pacientul sa tuseasca, sa se incordeze sau sa stea in picioare sau ghemuit. In timp ce scurgerile din timpul unui acces de tuse confirma IUS, scurgerile dupa tuse se datoreaza insilitatii cale (insilitate indusa de stress). IUS in absenta hipermobilitatii uretrale ridica suspiciunea unui defect sfincterian. Sunt necesare teste mai complexe pentru a determina daca anatomia uretrei este normala (eluarea mobilitatii uretrale, vizualizarea laterala a uretrei in cistoure-trografia mictionala, cistoscopie), daca functia uretrala este normala cu inchiderea adecta (punctul de presiune al scurgerii, profilometria uretrala, studii videourodinamice) sau daca functia cii este normala (volumul cal bazat pe un jurnal tinut acasa, cistometrograma de umplere).




TRATAMENT

Incontinenta de stres usoara poate fi tratata nechirurgical cu medicamente, suplimente hormonale sau tehnici de biofeedback. Sunt in curs de investigare modalitati precum dopuri uretrale si proteze pentru peretele ginal anterior. Incontinenta de stres moderata spre severa raspunde la proceduri chirurgicale axate pe sustinerea peretelui ginal anterior (operatii ginale, laparoscopice sau abdominale) sau pe cresterea inchiderii uretrale cand incontinenta de stres e secundara deficientei sfincterului intern (injectarea periuretrala de teflon sau colagen sau insertia unui sfincter uretral artificial).
Incontinenta de impuls raspunde la tratamentul cauzei sale, de exemplu indepartarea obstructiei orificiului de ecuare. Cand ea se datoreaza unor cauze neurologice sau idiopatice, agentii anticolinergici sunt partial eficienti, desi efectele secundare ca uscaciunea gurii, vederea incetosata sau constipatia le pot limita utilitatea. Restrictia consumului de lichide (care trebuie recomandata numai cu mari precautii) si reeducarea cala prin biofeedback pot fi de ajutor. In absenta unei boli neurologice, sunt rareori necesare interventii mai agresive cum ar fi marirea cii sau deviatiile urinare.


CONDITII DE EXCLUDERE AUTOMATA

Sub 18 ani
Tumori cale benigne sau maligne Cistita de iradiere Cistita bacteriana Vaginita
Cistita la ciclofosfamida Diverticul uretral simptomatic Cancer uterin, cervical, ginal sau uretral Herpes activ
Calculi cali sau uretrali josi Frecventa iesirilor mai putin de cinci ori in 12 h Nocturia mai rar de doua ori pe noapte
Simptome atenuate de antibiotice, antiseptice urinare, analgezice urinare (de ex., hidroclorat de fenazopiridina) Durata mai putin de 12 luni Contractii cale involuntare (urodinamica) Capacitate mai mare de 400 mL, absenta senzatiei de urgenta


CONDITII DE INCLUDERE AUTOMATA

Ulcerul Hunner FACTORI POZITIVI


Durere la umplerea cala, atenuata de golire

Durere (suprapubiana, pelvina, uretrala, ginala sau perineala)


Glomerulatii la cistoscopie dupa hidrodistensie




Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor