mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Afectiuni ale ochilor
Index » Boli » Afectiuni ale ochilor
» Bolile ochilor

Bolile ochilor







Bolile ochiului afecteaza, deseori, activitatea zilnica a pacientului. Pentru a mentine sanatatea ochilor, uneori este neie doar de un efort foarte mic. Desi nu toate afectiunile oftalmologice pot fi prevenite, exista nenumarate masuri care ajuta la stoparea elutiei afectiunii.

Cuprins:

Catarul conjunctival

Cataracta


Catarul conjunctival

sus sus
Un celebru medic militar mi-a spus acum vreo treizeci de ani:,, Catarul1 este


0 afecţiune din care pot lua naştere toate maladiile posibile, precum febra mucoaselor2, febra nervoasă, tifosul, dizenteria, epuizarea fizică, tuberculoza etc." Iată de ce trebuie să ne călim bine corpul, pentru a-1 face capabil să înfrunte numeroasele situaţii în care putem contracta un catar. Dacă şi^a făcut apariţia, el va fi tratat cu perseverenţă până la vindecare.
In cazul nefericit în care cineva îsi pierde complet vederea, trebuie sa spunem că diferite infirmităţi ale ochilor duc la această nenorocire. Ochii sunt ca nişte perle preţioase în montate în cele două cavităţi orbitale săpate în craniu. Dar nu sunt decât doi... A rămâne şi numai cu un singur ochi constituie o pierdere ireparabilă. Să avem grijă, în consecinţă, şi să veghem cu stricteţe asupra amândurora. Boli ale ochilor se întâlnesc deja frecvent la copii care n-au decât câteva săptămâni, şi încă şi mai adesea la copiii tie şcoală. Putem afirma că se întâlnesc infirmităţi de acest gen la multe persoane de orice vârstă şi de orice sex.

în general, boala ochilor îşi are izvorul în corp. La omul sănătos, toate umorile de prisos sunt eliminate din organism prin transpiraţie, respiraţie etc. Admirabilă este funcţionarea celui mai remarcabil dintre toate mecanismele! Nu la fel se întâmplă şi când omul este bolnav. Umorile, de care corpul slăbit nu se mai poate debarasa, se acumulează în organism, în vreun loc anume. Ceea ce se înmagazinează în cap îşi caută ieşirea în modul cel mai simplu prin ochi. Umorile care trebuie să fie eliminate sunt caustice, în timp ce ochiul şi ţesuturile sale sunt extrem de delicate, de unde se explică usturimea produsă de scurgerea umorilor. Această senzaţie vă indică totodată că ochiul şi părţile sale constitutive sunt atacate de lichidul purulent. Dacă scurgerea este împiedicată, ochii se inflamează, se înroşesc foarte puternic; torturaţi de durere şi slăbiţi, ei nu mai pot suporta nici lumina zilei, nici pe cea a lumânării. Vindecarea nu este posibilă decât dacă substanţele patogene sunt atrase în exterior cât mai repede posibil. Ochiul ca atare şi părţile sale constitutive sunt sănătoase, dar lichidul purulent şi elementele lui corozive îl îmbolnăvesc.

Printre cei care acuză suferinţe ale ochilor, unii nu văd aproape deloc, sau văd ca printr-un văl sau ca prin ceaţă; altora li se pare că văd zburând prin faţa lor tot felul de musculiţe sau scântei. Toate aceste infirmităţi care se nasc din acelaşi izvor otrăvit sunt flori ale aceleiaşi plante otrăvitoare, provin din aceeaşi sursă toxică. Suprimaţi acest element, fortificaţi ochiul rănit şi vindecarea va fi realizată. Un exemplu va arunca o rază de lumină asupra celor ce tocmai s-au spus.
Micuţa Antoinette, în vârstă de cinci ani, este foarte palidă. Faţa îi este umflată iar înfăţişarea este bolnăvicioasă. Copila are ochii arzători şi nu mai poate suporta lumina zilei. Apetitul lasă şi el de dorit; noaptea nu doarme şi plânge mult. Ce-i de făcut?
Fetiţa trebuie înfăşurată în fiecare zi într-un prosop începând de la subsuori în jos, după ce, în prealabil, l-am cufundat pe acesta în apă călduţă în care am fiert paie de ovăz. Prosopul astfel udat va fi apoi acoperit bine (tot prin înfăşurare) cu o pânză uscată. Dacă operaţiunea se face într-un moment când copilul obişnuieşte să doarmă, fetiţa nu va întârzia să aţipească. Dacă adoarme, s-o lăsăm liniştită în împachetarea ei umedă până când se trezeşte singură. Dacă nu doarme sau se trezeşte repede, o vom menţine înfăşurată timp de o oră.

Acest tratament va fi practicat vreme de o săptămână. în a doua săptămână trebuie să-i pregătim copilei o baie caldă (24- 26°R)dintr-un decoct de paie de ovăz şi s-o lăsăm în baie 15-20 de minute. în ultimul minut turnăm rapid peste pacientă, folosind o stropitoare mică, apă obişnuită, nu prea rece, şi o îmbrăcăm imediat. Chiar şi la copii, această afuziune reconfortantă după baie este de o mare importanţă. Elementele patogene sunt dizolvate şi eliminate prin intermediul băii calde; afuziunea rece are o acţiune similară şi în plus închide porii la loc. Iniţial, copilul va plânge şi se va lamenta, cum fac copiii; dar după ce va fi aplicat de mai multe ori acest exerciţiu, el va intra cu uşurinţă în cadă, după încurajările mamei. Trebuie să repetăm baia la fiecare două-trei zile. în curând, copilul se va simţi mai proaspăt, mai puternic, mai sănătos; ochiul, şi el, nu va întârzia să se limpezească. Dacă, în plus, mama doreşte un remediu special pentru ochi, să ia alaun, cam cât patru boabe de orz, se dizolvă într-un sfert de litru de apă şi se spală cu el ochii micuţului de 3-4 ori pe zi. Mama nu va-neglija să spele copilul convalescent cel puţin o dată în timpul primei săptămâni, aşa cum s-a arătat mai sus; în a doua săptămână îi va face o baie, aşa cum tocmai am descris-o; la fel şi pe mai departe.

Dacă, în loc de cinci ani, pacientul n-are decât cinci săptămâni, mama nu trebuie să se înspăimânte dacă recomand aceeaşi înpachetare şi aceeaşi baie.
Micuţul Antoine, în vârstă de patru ani, are scrofuloză , prezintă erupţii pe pielea capului, puţin şi în jurul gurii, iar ochii îi sunt inflamaţi. Mama lui credea că va muri; n-a murit, în schimb suferea îngrozitor. Tratamentul este următorul: trebuie să-i punem în fiecare zi, înainte de culcare, o cămăşuţă înmuiată în apă puţin sărată. îl culcăm apoi şi îl învelim bine cu o cuvertură. Dacă practicăm această operaţie la fiecare două zile, în a treia săptămână o dată la trei zile, în a patra o dată la patru zile, şi dacă amestecăm zilnic în alimentele sau în băutura copilului un vârf de cuţit cu praf de cretă, el va redeveni sănătos, iar mama va avea motiv să se bucure.
Bertha merge la şcoală, dar pare foarte suferindă. Aproape în fiecare săptămână sau mai des are dureri la ochi, în aşa măsură încât nu poate citi. Ochii îi sunt roşii, extrem de inflamaţi.
Mama îi va pune copilei, de şase ori o cămaşă udă, vreme de zece zile, dacă acest mijloc nu este suficient, îi va pregăti în plus şi băi la temperatura de aproximativ 24°R, amestecând în ele un decoct de crengi de pin; fiecare baie se termină cu o afuziune rece administrată rapid. Pe lângă aceasta, îi va spăla ochii de trei ori pe zi cu apă de aloe (un vârf de cuţit de aloe într-un pahar cu apă caldă). Acest procedeu vindecă ochiul inflamat şi-1 fortifică.

Guillaume, un băiat de nouă ani, suferea de o boală de ochi. Nu mai putea citi şi distingea cu dificultate persoanele, era aproape orb. Părinţii cheltuiseră deja aproape 500 de franci pentru ochii lui. Nimic nu ajuta, nici medic, nici farmacist. Când a fost adus la mine vederea copilului era grav afectată; nu mai puţin decât întregul corp, mâinile şi picioarele îi erau reci în permanenţă, nu mai avea poftă de mâncare, corpul îi era subţiat, iar băiatul era trist şi abătut. El purta ochelari albaştri şi avea nevoie de prezenţa unui însoţitor.
In patrii luni, Guillaume şi-a recăpătat sănătatea ochilor şi a întregului corp. Micuţul a trebuit să facă două băi calde pe săptămână; i-am pus de patru ori pe săptămână o cămaşă înmuiată în apă amestecată cu puţină sare. El rămânea astfel timp de o oră sau chiar o oră şi jumătate. Pe lângă aceasta, micuţul a trebuit să umble mult cu picioarele goale prin iarbă udă sau să se plimbe prin ploaie. O dată trecute primele patru săptămâni, Guillaume a făcut, în fiecare din cele câteva săptămâni următoare, trei sau patru băi de numai 15 k şi care nu durau mai mult de un minut, făcând întotdeauna mişcare după baie. Şi aceasta a durat câteva săptămâni. Pe deasupra, copilul îşi spăla ochii de două ori pe zi în apă de alaun (un vârf de cuţit de alaun într-un sfert de litru de apă).



Ochii şi-au revenit, în acelaşi timp în care corpul întreg a reînceput să prindă viaţă. în cele din urmă, ei s-au deschis complet, strălucind pe chipul sănătos şi proaspăt al băieţaşului, ca şi cum n-ar fi fost niciodată bolnav.
Christine, în vârstă de douăzeci şi patru de ani, este plină de sănătate şi de viaţă, dar a suferit mereu din cauza ochilor. Are prea mult sânge în zona capului, dar nu suficient în zona picioarelor, de aceea acestea sunt reci în permanenţă.
Christine face la fiecare două zile o baie călduţă la picioare, cu sare şi cu cenuşă, ceea ce atrage sângele de la cap spre extremităţile inferioare; de trei ori săptămânal se cufundă în apă rece până la subsuori (baie pe jumătatea corpului) timp de o jumătate de minut. în timpul lucrului umblă adesea cu picioarele goale. Afluenţa sângelui către cap scade până la dispariţie, împreună cu boala de ochi.
Agatha mi s-a plâns: "Iată, sunt trei ani, spune ea, de când sufăr enorm cu capul, atât de tare încât adesea nu pot dormi toată noaptea. Picioarele îmi sunt mereu reci. Dacă uneori durerea de cap scade, în intensitate, devin ţeapănă. Am consultat toţi medicii de pe o rază de mai multe leghe; nici unul n-a putut să-mi aline suferinţa. De şase luni vederea mi-a devenit atât de slabă, că aproape nu mai văd nici casele; dacă acest fenomen mai continuă puţin, voi fi în întregime oarbă".

Iată tratamentul: în primele două săptămâni: 1. să-şi pună o cămaşă înmuiată în apă sărată şi să stea înfăşurată într-o cuvertură timp de o oră şi jumătate, de două ori săptămânal; 2. să practice, timp de o oră şi jumătate, împachetarea pe jumătate de corp, înmuind pânza într-un decoct cald de flori de fân, de două ori pe săptămână; 3. în fiecare zi să-şi stropească genunchii timp de un minut, apoi să facă mişcare. In a treia şi a patra săptămână a trebuit să facă, în fiecare zi, o afuziune superioară şi una a genunchilor dimineaţa, o baie pe jumătate a corpului seara; în plus, să facă o plimbare de trei minute prin apă.
După această lună de tratament, teribilul aflux de sânge se retrăsese din cap, ochii erau vindecaţi (afluxul de sânge fusese cauza oftalmiei) şi picioarele calde: bolnava era restabilită. Pentru a-şi întări organismul, Agatha a practicat în continuare trei băi pe săptămână.

Cataracta

sus sus
Un funcţionar mi-a adus un copil de nouă ani, care suferea de ochi. Amândouă puupilele reflectau o lumină atât de slabă, încât sărmanul micuţ avea dificultăţi în a merge singur. "Cum se face că aţi venit la mine?" "Copilul meu a fost destul de mult timp în clinica unui oftalmolog, mi-a replicat vizitatorul; a fost trimis acasă cu diagnosticul de cataractă, incurabil. E teribil: să fii orb la nouă ani!"
Unul dintre ochi era deja într-atât. de înceţoşat, încât aproape nu se mai distingea pupila; pentru bietul micuţ era noapte tot timpul. Celălalt ochi era umbrit ca de un nor; aşa cum marginea exterioară a discului solar, dispărând în spatele unui nor, aruncă încă puţină lumină, tot aşa scânteia aruncă o ultimă sclipire în ochiul cândva atât de strălucitor, dar condamnat acum să se stingă pentru totdeauna.
Bietul băiat, aşa cum am remarcat de la\'început, nu suferea numai de ochi. Tot organismul era profund afectat, într-o asemenea măsură, încât oricine trebuia să-şi dea seama că acel copil era profund bolnav, poate de epuizare fizică, cel puţin după aparenţe; n-avea poftă de mâncare, era fără viaţă şi foarte slab la trup; pielea, uscată în întregime, producea un fel de praf când treceai repede cu mâna peste ea. In concluzie, nu numai ochii, ci întregul corp era bolnav, foarte bolnav. Să încercăm mai întâi să-1 vindecăm pe acesta şi poate că apoi se vor redeschide şi ochii.

Ne-am pus pe treabă. In fiecare zi el a trebuit, pe cât posibil, să umble cu picioarele goale prin iarba udă sau pe dale umede; pe deasupra, i-am spălat în fiecare zi, cu vigoare, spatele, pieptul şi abdomenul inferior. După câtva timp, spălările au fost înlocuite cu băi pe jumătate a corpului, iar în final cu băi generale, care nu trebuiau să dureze niciodată mai mult de un minut. în acest timp i-am mai aplicat, alternativ, împachetarea şi cămaşa udă, pe durata de o oră şi jumătate, folosind apă sărată. Toate aceste aplicaţii aveau ca scop să stimuleze organismul, să readucă vitalitatea în corp; în alţi termeni, să vindece şi să fortifice.
Pentru ochi, în mod special, am folosit mai multe soluţii oftalmice, destinate să-i cureţe şi să-i fortifice. Mai întâi, soluţia de aloe (se ia un vârf de cuţit de praf de aloe bare se fierbe timp de câteva minute într-un sfert de litru de apă) servit la spălarea temeinică a ochilor, de 3-5 ori pe zi, (mai ales la interior). Soluţia de aloe descompune, curăţă şi vindecă. Mai târziu am recurs la soluţia de alaun (două vârfuri de cuţit de piatră-acră amestecate în jumătate de litru de apă), pentru a- i spăla temeinic, de 3-4 ori pe zi ochii. Alaunul este caustic şi curăţă foarte bine.

După aceea, am folosit un soi de hidromel (o lingură de miere fiartă timp de cinci minute într-o jumătate de litru de apă) pentru a-i spăla ochii, în special la interior, de 3-5 ori pe zi. Efectul acestui tratament a fost remarcabil: băiatul s-a simţit atât de bine încât puterile i-au sporit văzând cu ochii; de la o săptămână la alta înfăţişarea i-a devenit mai proaspătă, mai sănătoasă, mai înfloritoare; sufletul şi trupul şi-au regăsit treptat starea de sănătate. Ochii atât de multă vreme închişi s-au redeschis; ei străluceau vioi, spre bucuria părinţilor. Băiatul vedea la fel de bine ca şi colegii lui de şcoală. Nimeni n-ar fi zis că el fusese vreodată atât de vrednic de milă.
Sunt convins că precaritatea vederii nu era decât urmarea unei stări patologice încă şi mai accentuate a întregului organism. Dacă trunchiul unui copac se usucă, frunzele şi florile se ofilesc şi cad; tot aşa, un corp bolnav nu poate avea decât ochi bolnavi. Dacă trunchiul îşi revine, imediat apar şi se dezvoltă din \'nou frunzele şi florile.


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor