mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Afectiuni ale dintilor
Index » Boli » Afectiuni ale dintilor
» Anatomia dintilor

Anatomia dintilor


Share



Fiecare dinte prezinta o alcatuire anatomica si o structura bine definite. Numai cunoscind anatomia dintelui ne vom putea da mai bine seama atit de rezistenta dintelui in sine, de care, in treacat fie zis,abuzam uneori fara rost, de taria imtarii lui ca si de punctele sale slabe care, odata lezate, vor putea genera carii, inflamatii si alte neajunsuri. Sa incercam asadar a face o descriere anatomica a dintilor.
Dupa cum s-o mai amintit, fiecare dinte este adapostit intr-un lacas osos numit alveola, sapat in grosimea maxilarelor. Dintele este alcatuit din 3 parti : coroana, radacina si coletul, numit inca si gitul dintelui. Coroana se afla deasupra alveolei dentare, portiunea cuprinsa in alveola numindu-se radacina, locul de unire a coroanei cu radacina fiind gitul dintelui, coletul. La persoanele in rsta, ca si la persoanele care prezinta imbolnari ale tesutului de sustinere dentar, numite parodontopatii, datorita refractiei gingivale ca si atrofiei simultane a osului alveolar, radacina incepe sa dena zibila, iar dintele sa se clatine. Normal, lungimea radacinii este de doua ori mai mare decit inaltimea coroanei, ceea ce ajuta la o imtare buna a dintelui in alveola, creind astfel una dintre cele mai sile pirghii biologice.



O caracteristica generala a dintilor consta in faptul ca fiecare dinte prezinta o portiune masticatorie, cu care participa la procesul de farimitare a alimentelor. Aceasta portiune masticotorie este mai redusa la incisi si canini, devenind tot mai mare de la premolari spre molari, Io acestia din urma fiind echipata cu proeminente numite cuspizi, separate intre ele de santuri.
Prc;. unea exercitata de catre alimente asupra dintilor se cifreaza astfel : 32 kgf la nivelul incisilor. 35 kgf la nivelul caninilor, 44 kgf la nivelul pre-molarilor, 47 kgf la nivelul primilor molari si 64 kgf la nivelul molarilor doi.
Fiecare dinte prezinta cite 4 fete, fiecare dintre fete prezentind in apropierea coletului bombari, care dirijeaza caderea alimentelor farimitate la o anumita distanta de tesutul moale inconjurator denumit parodontiu, and deci un control in protejarea acestuia. Totodata, cazind in apropierea paro-dontiului, alimentele exercita si un rol de masaj al mucoasei, stimulind si imbunatatind schimburile nutritive la ocest nivel.

Prin bombarea lor, dintii realizeaza intre ei si puncte de contact, and rol de aparare Si stimulare a tesutului parodontal. Prin unirea bombarii a doi dinti vecini ia nastere un triunghi, cu rful in dreptul bombarilor si baza la nivelul gingiilor, baza fiind reprezentata prin asa-numita papila interdentara. Punctele de contact impiedica patrunderea alimentelor printre dinti prevenind astfel imbolnarea pa-pilei interdentare- in acelasi timp, ele transmit presiunea masticatorie de la grupul de dinti ce realizeaza la un moment dat masticatia, la toti dintii arcadei respective, solicitarea fiind transmisa pa-rodontiului tuturor dintilor care, in acest mod, va fi stimulat.
Dintii pot avea o radacina, asa cum au incisii, caninii, premolarii inferiori si al doilea premolar superior, doua radacini ata cum au primul premolar superior ca si molarii inferiori si trei radacini, cum au maselele sau molarii superiori. Cit despre maseaua de minte, aceasta poate avea o radacina, doua, trei,patru sau chiar cinci radacini de cele mai variate forme si dimensiuni. Radacina dintilor, gazduita in alveola dentara, este inconjurata de un ligament denumit ligament alveolo-dentar. Intre dinti, alveola dentara si ligamentul alveolo-dentar exista o perfecta unitate anatomica si functionala. Ligamentul alveolo-dentar joaca rolul unei ancore, in sensul ca permite, chiar unui dinte normal, o infundare in alveola cu 0,10 mm.
In ceea ce priveste structura dintilor, acestia sint acoperiti, la nivelul coroanei, de smalt, smaltul re-prezentind cel mai dur component aflat in alcatuirea corpului omenesc, fiind alcatuit din prisme de smalt-Radacina este acoperita de cement. Sub smalt si cement se afla un al doilea strat, rezistent si el, denumit dentina.
Camera pulpara, sapata in interiorul dintelui, adaposteste pulpa dentara, bogata in tesut conjunctiv, vase si ner, fapt care explica durerile atroce care apar in complicatiile cariei dentare, ducind la umflarea pulpei dentare ; in acest caz se spune ca durerea a ajuns la nerv. La un dinte care nu prezinta carie, camera pulpara nu comunica cu exteriorul. Dintele prezinta cite un orificiu apical la nivelul fiecarui rf de radacina, numit apex. Dintele comunica cu tesuturile invecinate, prin aceste orificii trecind vase si ner. Acum. dupa ce am vazut caracteristicile generale ale dintilor, sa vedem prin ce se caracterizeaza dentitia adultului. Componenta numerica a dintilor care intra in constituirea dentitiei umane, poarta denumirea de formula dentara.

Omul prezinta doua formule dentare : una ilustreaza dentitia de lapte, temporara, care apare intre 6 luni si doi ani si jumatate, cuprinzind 20 de dinti si anume : pe fiecare jumatate a unui maxilar doi incisi, un canin si doi molari sau masele, si dentitia permanenta and 32 de dinti pe fiecare jumatate a unui maxilar existind : doi incisi, un canin, doi premolari si trei molari sau masele. Dupa cum se poate vedea, dentitia permanenta este mai bogata cantitativ, dar si calitativ, fata de dentitia temporara, ea prezentind in plus premolarii. Virsta eruptiei dintilor permanenti este cuprinsa intre 6 si 12 ani. cu exceptia molarului de
minte care apare intre 18 si 35 de ani, sau nu apare niciodata. La omul actual, dimensiunile dintilor se reduc continuu, anumiti dinti and chiar tendinta de a nu mai erupe pe arcadele dentare. Numarul cuspizilor, de asemenea, se reduce si el. Datorita alimentatiei ultrarafinate, preferintei din ce in ce mai mari pe care omul modern o manifesta pentru lucrurile moi, dintii si muschii masticatori sint din ce in ce mai putin solicitati.



Reducerea continua a marimii ca si a numarului dintilor va face ca etajul inferior al fetei sa se reduca tot mai mult la omul itorului. Dupa cum am vazut, grupurile de dinti reprezinta o foarte mare specializare. Ele efectueaza apucarea si taierea, sfisierea, farimitarea si macinarea alimentelor. De asemenea, dintii au un rol de seama in pronuntarea corecta a unor sunete, in nuantarea ti claritatea lor.
Omul, and o alimentatie mixta, vegetala si animala, prezinta 4 grupuri de dinti ale caror forme si functii sint diferite. Astfel, incisii superiori au forma de lopata, de spatula, iar cei inferiori, de dalta.
Omul preistoric apuca hrana cu dintii. Romanii, ca si kingii, la festinurile lor copioase consumau alimentele muscind puternic din ele. Odata cu intrebuintarea furculitei si cutitului, rolul incisilor si caninilor s-a redus considerabil. Totodata, masajul, pe care in mod involuntar taierea si sfisierea alimentelor ii exercita asupra gingiilor, s-o redus si el, astfel incit, odata cu cilizatia, vor apare din ce in ce mai frecvent boli ale gingiilor, ca si ale tesutului de sustinere dentar, parodontiul.

Priti in totalitatea lor, cei 8 incisi au rolul de a apuca si a decupa hrana. Incisii centrali inferiori sint cei mai mici dinti ai omului. Tot din grupul dintilor frontali fac parte si caninii, and forma de pumnal cu 3 muchii sau rf de lance. Manifestarea agresitatii exprimata la animale prin rinjet si descoperirea caninilor, s-a sters la omul actual, transformindu-se, in timp, la omul cilizat intr-un zimbet, care exprima o stare sufleteasca superioara. Caninii au o margine taioasa, frinta la mijloc, sernd la sfisierea hranei. Au cea mai puternica radacina, adevarata cheie de bolta a arcadei dentare. Stiind aceste lucruri, ne este mai usor de inteles de ce renuntarea la canini, prin extractii inoportune, poate atrage mari neajunsuri. Dupa extractie se creeaza un spatiu liber numit bresa de edentafie, urmata de o topire a osului maxilar, in special a celui superior, care poate duce la o asimetrie edenta a maxilarelor. Caninii participa totodata la mentinerea reliefului normal al buzelor, ceea ce este foarte important pentru mentinerea armoniei chipului.

Premolarii, cite 4 pe fiecare maxilar, facind tranzitie intre canini si molari, au rolul de a transforma alimentele din bucati mari in bucati mici, zdrobindu-le, pentru ca in aceasta forma sa fie preluate de catre molari.
Molarii sau maselele se remarca prin volumul lor, prin forma cuboida, prin numarul mare de ridicaturi, cuspizi, ca si prin numarul mare de radacini. Sint dintii care au suferit cele mai mari modificari in scara animala, in raport cu hrana. La omul actual, primul molar este cel mai voluminos, urmind in ordine descrescinda al doilea si al treilea molar. Molarii inferiori sint mai mari decit cei superiori. Au rolul de a mesteca alimentele, reducindu-le pina la cele mai mici fragmente, care, amestecate cu saliva, vor forma bolul alimentar, iar acesta, prin miscarile de inghitire sau deglutitie, va fi introdus in faringe, esofag si apoi in stomac, in afara acestor functii, dintii pot juca si un rol ajutator in munca omului, la persoane care sufera de mari infirmitati.

Sint numeroase exemple de oameni celebri care au fost nevoiti sa foloseasca dintii in profesiunea sau exercitarea artei lor.
Pictorul Stefan Luchian, suferind de o paralizie care pusese stapinire pe miinile sale in ultima parte a etii, o pictat pinze celebre, lucrind cu pensula tinuta intre dinti. Este tot atit de impresionant cazul marelui compozitor Ludwig van Beethoven, care, atins de acea nemiloasa surzenie, compunea stind la pian si tinind intre dinti o bagheta prin care se proau bratiile pionului.





Tipareste Trimite prin email

loading...

Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2017 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai