mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Tratamente pentru diferite boli
Index » Boli si tratamente » Tratamente pentru diferite boli
» Astmul

Astmul


Share





Astmul este caracterizat printr-o respiratie suieratoare, tuse si respiratie grea. Exista doua tipuri de astm: extrinsec si intrinsec. Astmul intrinsec, cel mai grav, are o cauza alergica, ce nu poate fi identificata. Astmul intrinsec se dezvolta, in general, dupa varsta de 30 de ani si tinde sa se stabilizeze. Astmul extrinsec incepe, in general, in copilarie, este de sezon si adesea este asociat cu o alergie fata de diferite substante.
Aproximativ 4% din americani (intre 6 si 8 milioane) sufera de astm. Peste jumatate dintre ei sunt diagnosticati intre varstele de 2 si 17 ani; aproape o treime sunt diagnosticati initial peste varsta de 30 de ani. Astmul este cauza principala de boala si handicap in grupa de varsta 2-l7 ani.



Astmul incepe, de obicei, cu o tuse neexpectoranta si suierat; adesea urmata de respiratie grea si o apasare pe piept. Atacurile de astm sunt obisnuite in timpul somnului si noaptea. In general, dispar spontan, dupa cateva ore.
Aerul trece in plamani si iese din ei prin trahee, care se ramifica in bronhia stanga si bronhia dreapta. Ceie doua bronhii se ramifica la randul lor in nenumarate pasaje pentru aer. Cele mai mici "conducte\" de aer sunt numite bronhiole. Un perete muscular contracta sau deschide bronhiile si bronhiolele. Cand peretele este liber, aerul se misca inauntru si afara din minisacii numiti alole, care se gasesc la terminatia bronhiolelor. Respiratia efectiva are loc in alole; cand peretii musculari ai bronhiolelor se contracta este dificil ca aerul sa treaca liber, si aerul este tinut in saculetii terminali. Aerul forteaza prin spatiul ingust ramas liber, producand acel suierat. Captuseala bronhiilor se poate inflama si umfla, iar mucusul gros tinde sa se colecteze. Nilul de oxigen din sange poate scadea, producand cianoza (o colorare in aibastrui a tegumentelor).
Majoritatea astmaticilor au o tulburare alergica, dar unii, poate 20%, pot sa nu o aiba.


TRATAMENTUL ATACURILOR ACUTE

1. Turnand apa rece pe partea din spate a gatului putem controla atacul astmatic. Pacientul sa se aplece, iar apa rece sa-i fie turnata pe ceafa, dintr-o cana mare continand 4-5 litri de apa, tinuta la o distanta de aproximativ 60 de centimetri deasupra cefei, timp de 30 pana la 90 de secunde- Tratamentul se repeta de doua, trei ori pe zi.
2. Terapia prin provocarea febrei (realizata intr-o cada cu apa la temperaturile mentionate) a fost folosita cu succes pentru mai mult de jumatate din pacientii carora li s-au administrat patru tratamente saptamanal. Temperatura corpului a fost ridicata la circa 40C si mentinuta astfel timp de cinci pana la sapte ore. Primul sau al doilea tratament a adus, de obicei, usurare. Un alt cercetator a folosit cu succes o cura de doua pana la patru tratamente, fiecare de cate trei ore, ridicand temperatura intre 39 si 40,5C.
3. Un numar de medicamente pentru astm contin metabisulfit de sodiu si trebuie evitate. O astmatica de 23 de ani a fost spitalizata de cinci ori, intr-o perioada de 6 luni. I s-au facut tratamente intranoase pentru astm, iar starea i s-a inrautatit dupa numai o ora, avand nevoie de ntilatie si tubaj, facute sub supraghere. Medicii au suspectat o sensibilitate la metabisulfit si testele s-au dodit poziti. Dupa sase luru fara tar-trazina, benzoat de sodiu si metabisulfit de sodiu, era in stare sa-si stapaneasca astmul, fara ajutorul steroizilor. Din nefericire, majoritatea medicamentelor care contin metasulfit, nu il listeaza pe eticheta cutiei sau in prospect. Daca este cu putinta, evitati complet medicamentele. Corticosteroizn sunt folositi adesea. Terapia pe termen lung cu corticosteroizi poate duce la scaderea rezistentei la infectii, incetinirea vindecarii ranilor, cresterea tensiunii arteriale, cresterea greutatii corporale, ulcere, slabiciune musculara, diabet, cataracta, retinerea de lichide in organism, pierderea potasiului, aparitia fracturilor, probleme menstruale, tulburari mentale si scaderea cresterii ia copii.
Comprese fierbinti, aplicate pe ceafa, pe torace si pe piept sunt de ajutor, impreuna cu o baie fierbinte la picioare. Capul sa nu fie incins, folosind pentru aceasta un evantai sau un burete cu apa rece. Tratamentul trebuie continuat pana cand crizele cedeaza - in general, intre 15 pana la 30 de minute. Terminati cu un dus sau o frectie cu alcool si odihna la pat, pana cand transpiratia inceteaza.
Un vaporizator cu aer rece poate fi folosit in timpul unui atac acut. Daca doriti, puteti folosi mentol sau ulei de eucalipt.
6. Usturoiul a fost folosit sute de ani in tratamentul astmului. Mixati un "catel\" de usturoi, intr-o cana de apa fierbinte. Unii pacienti vomita dupa ce beau solutia si acest lucru ajuta ia eliminarea secretiilor bronhiale. Daca o vomita pe prima, mai dati pacientului o cana, intrucat ingredientul activ este excretat prin plamani, dupa absortia intestinala.


7. Puteti oferi pacientului o cana de apa fierbinte, de ceai de lumanarica sau de catusnica (iarba matei) in fiecare ora.
8. Unii specialisti cred ca o baie neutra (34,5-36C) este de ajutor. Pacientii pot sa ramana in cada pana la doua ore.
9. A fost demonstrat ca aerosolii atomizati produc un efect similar cu acela produs de picaturile nazale, fortand pacientul sa foloseasca din ce in ce mai multa medicatie in vreme ce obtine din ce in ce mai putina usurare. Unii specialisti in domeniul cercetarii astmatice au renuntat la acest tip de medicatie pentru ca pot, de asemenea, usca secretiile din plamani, producand dopuri groase de mucus. Mai exista si posibilitatea ca aceste medicamente sa interactioneze cu altele, producand o complicatie cardiaca fatala.


TERAPIE DE INTRETINERE

Astmaticii trebuie sa aiba un program regulat de exercitii fizice. Perioade scurte de exercitiu, de la unu la doua minute, pot ajuta practic la deschiderea plamanilor contractati, dupa cum consemneaza o statistica a Comitetului de Terapie pentru Reabilitare al Academiei Americane pentru Alergie. Astmaticii trebuie sa aleaga sporturi care cer numai perioade scurte de efort. Baseball-ul si inotul in apa calduta (29,5-32C) sunt, dupa toate estimarile, forme excelente de exercitiu pentru astmatici-
Dr. Arend Bouhuys de la Unirsitatea din Atlanta, statul Georgia, recomanda ca suferinzii de astm sa inte sa cante la un instrument de suflat sau sa cante pentru a-si imbogati capacitatea respiratorie. O persoana in repaos foloseste indeobste numai 10% din capacitatea sa pulmonara; munca grea duce la cresterea folosirii plamanilor numai pana la 50%. Cantaretul vocal sau cu instrumente de suflat isi foloseste plamanii aproape la cel mai inalt grad posibil.
1. Exercitii pentru respirat. Fiecare exercitiu trebuie facut de cate cinci sau sase ori, de doua ori pe zi, la primul semn de criza.
a) Pentru a capata expansiune anterioara totala, stati in pi-
cioare, cu mainile pe umeri, coatele impreunate in fata. Inspirand, duceti coatele lateral; expirand, aduceti-le in pozitia initiala.
b) Extinderea maxima a coastelor se realizeaza stand in pi-
cioare cu un brat pe langa corp iar celalalt indoit peste cap, la ceafa. Inspirand, duceti mana pe langa corp, spre picior si inapoi in pozitia initiala, la expiratie. Faceti la fel schimband bratul.
c) Stand in picioare, cu umerii trasi inapoi si respirand adanc,
ti aa o tehnica respiratorie corecta.
d) intinderea ntrala si ridicarea cutiei toracice, poate fi rea-
lizata ingenunchind astfel incat sa stati pe picioare. In timp ce inspirati, intindeti in sus ambele maini, ridicandu-va astfel pe genunchi; expirati in timp ce va aplecau din nou pe picioare si coborati bratele.
c) Stand intins pe burta, unipi-va mainile deasupra soldurilor. Ridicati-va capul si umerii in timp ce inspirati. Relaxa-ti-va cand expirati.
f) Rasuciti-va pe spate, cu bratele sub cap. Inspirati cand ridicati ambele picioare; coborati-le in timp ce expirati. Acest exercitiu da pacientului control muscular abdominal.
g) Tot stand pe spate, indoiti genunchii. Ridicati soldurile de
pe podea, inspirand. Coborati-le in timp ce expirati, h) Ramaneti intins pe spate, cu bratele pe langa corp si cu picioarele usor departate. Inspirati in timp ce ridicati bratele si coborati-le peste cap; expirati in timp ce va ridicati sa atingeti degetele de la picioare. Inspirati in timp ce va intindeti din nou pe spate, expirand in timp ce va relaxati, i) Timp de zece minute si la primul semn de atac astmatic, asezati-va drept pe scaun. Inhalati pe nas si expirati pe gura cu buzele facute punga. Facand buzele punga ajutati la deschiderea tuburilor bronhiale.
j) Drenajul postural, prin pozitionarea specifica a corpului, va ajuta la curatarea mucusului din plamani. Stati intins pe burta, cu capul si pieptul la marginea patului. Dati afara sputa, tusind usor timp de 2-3 minute. In timpul unei crize, unu pacienti nu pot suporta aceasta pozitie, putand din aceasta cauza sa stea cu fata in jos, in pat, cu doua-trei perne sub solduri.
k) Stati intins pe pat, cu genunchii indoiti. Ridicati incet genunchiul drept pana la piept, in timp ce expirati si incordand muschii abdominali; coborati piciorul drept, inhalati si relaxati muschii abdominali. Repetati procedeul cu piciorul stang.
Evitati imbracamintea din tesaturi sintetice. Praful se colecteaza mai mult pe acestea din pricina electricitatii generate de frecare si miscare. Electricitatea statica se dezvolta mai repede pe un material uscat si intr-o atmosfera uscata. Bumbacul si lana, fibrele naturale retin umezeala, in timp ce fibrele sintetice nu o retin; de aceea fibrele sintetice se incarca mai repede cu electricitate statica.


Folosirea unei diete fara cereale, lapte, oua, ciocolata, peste si alte produse ce pot provoca alergii a ajutat un grup de 50 de copii si 45 de adulti sa-si usureze astmul, fara folosirea vaccinurilor, antigenilor, ACTH sau a corticosteroizilor. Dieta trebuie mentinuta cu strictete. Autorul acestui raport declara ca studiile testelor de alergologie nu au reusit deseori sa identifice hrana vinovata de provocarea alergiei.
4. Evitati folosirea alimentelor care contin aditivi, tartrazina (un colorant alimentar galben), aspirina, dioxid de sulf si benzoat de sodiu, care sunt cunoscute ca factori de provocare a astmului la persoanele sensibile. Metabisulfitul de sodiu, gasit in sucuri de fructe, bauturi alcoolice, otet, carnuri conservate, legume deshidratate, branza topita, siropuri si glazuri provoaca astmul la unele persoane.
5. Locuiti la tara, intr-o zona de minima poluare a aerului. Dioxi-dul de sulf poate produce o crestere imediata a rezistentei cailor respiratorii chiar la persoanele normale. Un studiu a descoperit ca, in timpul unei poluari atmosferice ridicate, creste numarul atacurilor astmatice.
6. Faceti un obicei din a respira pe nas si nu pe gura. Aproximativ 90% dintre astmatici respira pe gura. Microorganismele din gura si gat sunt mai repede transmise la plamani in cazul celor ce respira pe gura, crescand incidenta infectiilor tractului respirator. De asemenea, respiratia pe gura aduce aer rece in trahee, lucru care conduce la o respiratie greoaie. Particule care provoaca alergii pot penetra in sistemul respirator datorita respiratiei pe gura.
7. Dormiti cu fata in jos. Aceasta ajuta drenajul natural, eliberand secretiile si infectiile din plamani o data cu incurajarea de a dormi cu gura inchisa.
8. Multi pacienti pot inceta sa respire greu folosind "respiratia de somn\". "Respiratia de somn\" este mai lenta si mai adanca decat de obicei, cu o pauza de trei secunde la punctul maxim al inspiratiei si expiratiei. Pacientii ar trebui sa inte "respiratia de somn\", pentru orice situatie.
9. Ceaiul de musetel are o actiune antiaiergica. Beti o cana dimineata si una seara.
10. Evitati bananele si pepenii galbeni, intrucat multi astmatici sunt sensibili la acestea, in special cei care sunt sensibili si la ta de rugina. -
11. Daca este posibil, dormiti in aer liber. Acest lucru este cu mult mai binefacator decat a dormi intr-o camera cu ferestrele si usile deschise.
12. Antihistaminicele au un efect redus asupra sursei de astm si nu ar trebui folosite. in mod evident, histamina nu este un factor major in reactia alergica.
13. S-a descoperit ca in cazul a 40% dintre pacientii alergici la praful din casa, cauza astmului s-a datorat gandacilor de bucatarie, morti si descompusi.
14. Evitati fumurile si mirosurile puternice cum ar fi terebentina, benzina, vopselele, diferite chimicale, florile puternic parfumate, parfumurile etc.
15. Aerul rece, inghetat si schimbarile bruste ale barometrului pot provoca o criza. imbracati-va bine pentru a va proteja impotriva frigului; mai ales membrele sa fie imbracate mai gros.
16. Beti suficienta apa pentru a fi bine hidratat si pentru a preni ingrosarea secretiilor. Ceaiul fierbinte de usturoi {zi sectiunea despre CISTITA) ajuta intrucatva.
17. Evitati aglomeratiile si alte surse de infectie.
18. Multi astmatici sunt sensibili la matreata animalelor. Renuntati la animalele de casa.
19. Plantele de casa pot contine spori de mucegai si ar trebui excluse. Atentie la mucegaiul din baie etc. O curatenie desavarsita este o cerinta primordiala.
20. Multi astmatici sunt alergici la nuci, scoici, rosii, capsuni, praful din casa, puf si umplutura de la canapele, scaune etc. Medicamente cum ar fi: vaccinurile, penicilina, aspirina si agenti anestezici, pot provoca atacuri astmatice. Polenul de la copaci, ierburi si te dirse este cunoscut drept factor declansator al crizei de astm.
21. Nu fumati si nu stati pe langa oameni care fumeaza. S-a demonstrat ca nefumatorii sufera in prezenta fumatorilor unele efecte mai noci decat cele pe care le sufera acestia din urma. Copin, ale caror mame fumeaza, au un risc crescut de astm. in jur de 34% din cazurile de astm la copii se pot datora fumatului parintilor.
22. Unii oameni sunt alergici la "chicle\", substanta de baza din componenta gumei de mestecat.
23. Copin mici trebuie alaptati. Copin nascuti din mame alergice si hraniti cu lapte de vaca au sanse mai mari de a deni astmatici decat copin cu acelasi istoric, dar care au fost hraniti direct de mama. Matreata de la pisica si ouale au fost cele mai obisnuite substante alergenice, fie in cazul alaptarii, fie in cazul administrarii laptelui prin biberon. Faptul ca laptele de vaca ar putea fi cauza unui acces de astm a fost banuit ani de-a randul. Deoarece substantele care provoaca alergia (alergenii) pot fi transmise prin alaptare, mamele care alapteaza ar trebui sa evite folosirea laptelui si a oualelor.
24. O revista medicala din 1953, a recomandat ca tratament de succes al astmului o dieta fara grasimi. apendicele C.
25. Ar trebui depuse eforturi pentru eliminarea prafului din casa. Mobila simpla, cu design necomplicat acumuleaza mai putin praf decat cea ornamentata. Tapiseriile ar trebui eliminate (cele din stofe) pentru a fi inlocuite cu unele din plastic sau panza cauciucata. Rafturile pentru carti sunt depozit de praf, iar hainele ar trebui tinute in dulapuri si, sub nici un motiv, sa nu fie lasate prin camera. Usile dulapurilor ar trebui tinute inchise, imbracamintea de lana ar trebui tinuta in genti cu fermoarul tras. Evitafi naftalina, sprayurile pentru insecte, cartonul gudronat si camforul. Podeaua ar trebui sa fie din linoleum sau parchet, fara covoare de vreun fel. Jucariile ar trebui sa fie din lemn, metal sau plastic, fara jucarii impaiate. Evitati cosmeticele, talcul, parfumurile si florile in locuinta. Peretii ar trebui vopsiti sau acoperiti de tapet lavabil. lourile si alte surse de colectat praful ar trebui inlaturate. Ar trebui folosite jaluzele lavabile, perdele din bumbac sau fibra de sticla lavabila, dar nu draperii. Aerul conditionat este de ajutor. Ventilatoarele electrice starnesc praful si nu ar trebui folosite. Pentru perne ar trebui folosite materialele sintetice, cum ar fi dacronul. Fulgii si burerul nu sunt recomandabile. Pentru paruri este de preferat bumbacul neflausat, lavabil sau materialul sintetic. Pernele, saltelele, somierele ar trebui acoperite cu huse care sa nu retina agentii alergenici. Husele de plastic cu fermoar nu sunt potrivite pentru a opri praful sa intre. Mobila trebuie stearsa de praf de doua ori pe zi, cu un material umed. Pentru a sterge podeaua, se poate folosi o carpa umezita cu un dezinfectant, impotriva cresterii sporilor de mucegai. Instalariile de ntilatie, pentru incalzire, folosite in timpul iernii tind sa imprastie sporii de praf prin toata casa. Un sistem de filtrare a aerului poate fi eficient.
26. Respiratia abdominala ar trebui practicata tot timpul. Respiratia abdominala se realizeaza, in special, printr-o miscare a diafragmei, implicand si deplasarea muschilor intercostali inferiori. Aceasta ar putea fi apreciata ca 60% din capacitatea vitala si este mult mai eficienta decat respiratia toracica intrucat impinge in mod literal aer din si in afara intregului plaman. Respiratia toracica se realizeaza prin intermediul muschilor intercostali si poate fi observata adesea la femei care, prin folosirea cingatorilor si corsetelor si-au schimbat respiratia sanatoasa. O pozitie buna va ajuta respiratia abdominala si ar trebui practicata tot timpul.
27. intr-un studiu pe 1674 de copii spitalizati, inainte de varsta de doi ani, 13% dintre ei au capatat mai tarziu astmul, in atie cu 5% dintre cei nespitalizati. Copin spitalizati in timpul primului an de viata au avut intre 14% si 16% posibilitatea de a capata bronsita, in atie cu 7% al grupului nespitalizat.
28. Ceaiul de anason ajuta foarte mult in cazul crizelor de astm bronsic.
29. Suflarea cu putere intr-un pai de baut, intr-o sticla mare cu apa, poate forta eliberarea bronhinlor contractate si poate inlatura un atac de astm.
30. Oamenii care au febra de fan, astm sau o infectie respiratorie ar trebui sa evite folosirea sprayurilor fixati pentru par. Dr. Donald Schlueter de la Colegiul Medical din Wisconsin, la Milwaukee considera ca parfumul din sprayurile de par cauzeaza reactii alergice. El sugereaza ca, aceia care folosesc sprayuri pentru par, sa-si tina respiratia in timp ce-l folosesc. Sprayurile ar trebui folosite numai in zone bine ntilate si cei ce le folosesc sa paraseasca locul imediat dupa folosire.



Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Boli care tin de modul de viata - alimentatia


  Sectiuni Boli si tratamente:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai