mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Reflexoterapie
Index » Boli Si Tratamente » Reflexoterapie
» MASAJUL DIFERITELOR PARTI ALE CORPULUI

MASAJUL DIFERITELOR PARTI ALE CORPULUI








13.1. MASAJUL CAPULUI

13.1.1. MASAJUL ZONEI CU PAR A CAPULUI


Cand se executa masajul pe aceasta parte a capului, nu trebuie pierdut din vedere ca vasele limfatice merg de la regiunea parietala in jos, inspre sus si lateral spre ganglionii limfatici aflati in zona urechilor si a gatului. Directia in care creste parul corespunde cu directia vaselor limfatice. Pilea capului are o mobilitate marita, de aceea se va strange usor in cute, cu exceptia zonei care acopera regiunea parietala, deoarece in aceasta regiune vasele sanguine alcatuiesc o retea deasa de vene si artere dispuse radial.


Liniile de masaj pornesc din crestetul capului si coboara radial in toate directiile. In felul acesta, zona paroasa a capului se maseaza numai pe directia cresterii parului, adica pe directia canalelor excretoare ale glandelor din piele. Masajul nu se poate face contra directiei normale a parului, deoarece exista riscul de a astupa canalele excretoare si de a putea leza bulbul pilos.
In timpul executarii procedeelor de masare a capului, maseurul sta in spatele celui masat. Se folosesc urmatoarele procedee:

. netezirea (cu o singura mana sau cu ambelE);


. frictiunea (longitudinala sau circulara cu pulpele degeteloR);
. batatoritul (se executa cu pulpele a 3-5 degete, cu ambele maini, simultan sau alternatiV);
. vibratiile

Masajul capului este indicat in cazuri de:


. migrene;

. oboseala;


. stari congestive;

. insolatii;


. caderea parului.


13.1.2. MASAJUL FETEI
Masajul fetei consta in masarea pielii, a muschilor fetei si a nervilor. Nu trebuie pierdut din vedere ca in acest masaj procedeele generale se coordoneaza cu directia vaselor care pleaca de la fata.
Vasele limfatice incep de la linia mediana a fetei si se indreapta in ambele parti. Pe frunte ele au o directie aproape paralela cu linia care defineste radacina parului. Pe tample, fac o curba indreptata spre in jos, iar aproape de ureche coboara spre unghiul interior al maxilarului inferior. Aceeasi directie o au si vasele limfatice ale nasului, ochiului si jumatatii superioare a obrazului. Vasele limfatice ale buzelor si ale partii inferioare ale obrazului fac o curba spre marginea maxilarului inferior, trecand la o anumita distanta de unghiul lui. Aceasta distanta este in functie de locul de iesire al vaselor, si anume: cele care se gasesc mai sus fac o curba mai aproape de unghiul maxilarului, iar cele care se gasesc mai jos fac o curba mai aproape de barbie. Dupa de fac aceasta curba, toate vasele se aduna sub unghiul maxilarului inferior. Vasele limfatice ale barbiei coboara drept in jos spre stern, pe marginea anterioara a gatului.
Muschii fetei sunt asezati in jurul orbitelor, nasului si al gurii, sub forma de inel, chiar langa orificii si radial inspre periferie.
Nervii fetei sunt: nervul trigemen si nervul facial. Nervul trigemen iese din cavitatea craniana prin trei ramuri: ramura superioara orbitala, ramura maxilarului superior si ramura mandibulara. Punctele de masaj sunt urmatoarele:
A) primul punct sensibil al ramurii superioare orbitale este la locul de iesire a nervului din orbita, in santul orbital superior; al doilea punct se afla in peretele superior al orbitei, langa radacina nasului.
B) Primul punct sensibil al nervului maxilarului superior este sub ochi, pe orificiul maxilarului superior; al doilea se afla pe buza superioara.
C) Punctul sensibil al ramurii mandibulare se gaseste la trei degete distanta de mijlocul barbiei, aproximativ pe linia perpendiculara care trece prin al doilea molar.
D) Nervul facial iese din cavitatea craniana prin orificiul stilo-mastoidian al osului temporal.
Pentru masajul fetei se folosesc urmatoarele procedee:
. Netezirea (cu palma, cu un deget sau cu mai multe, corespunzator partii masate a capului si configuratiei eI)
. Frictiunea (se executa circular, cu degetul mare, cu ambele aratatoare sau cu cele patru degete, pe punctele sensibile, pe traiectul nervilor si al vaselor limfaticE)
. Framantatul (se foloseste metoda framantatului "in cleste", care se efectueaza cu ajutorul degetului mare si al celorlalte degete sau cu degetul mare si cel aratatoR)
. Batatoritul (se executa cu varfurile falangelor unei maini sau ale ambelor, pe locul de iesire al nervului facial si ale celor trei ramuri ale trigemeniloR)
. Presiunea (se executa pe punctele sensibile cu pulpa falangei degetului mijlociu, usor indoiT)
. Vibratiile (se pot face manual cu degetul mijlociu sau cu cele patru degete sau de cele mai multe ori cu aparate electrice specializatE)


13.1.3. MASAJUL GATULUI


Una din caracteristicile regiunii gatului este dispozitia superficiala a vaselor sanguine mari si un numar mare de vase limfatice.
Masajul gatului are in vedere cele doua regiuni ale sale (cea anterioara si cea posterioarA), care se deosebesc intre ele prin forma, structura si functiuni.
Masajul regiunii anterioare a gatului, datorita complexitatii anatomice si functionale, este indicat destul de rar. Tehnica de masaj a acestei regiuni este mult simplificata, constand din netezire, frictiune, framantatul muschilor si vibratii. In timpul masajului pacientul va fi culcat pe spate, cu capul in usoara extensie. Netezirea consta in alunecari usoare de sus in jos, de la nivelul barbiei spre stern si clavicule. Frictiunea se executa cu mare atentie, evitandu-se glanda tiroida. Framantatul se executa numai pe muschi sub forma de cuta, in jurul muschilor sterno-cleido-mastoidieni. Vibratiile sunt foarte eficiente pe aceasta regiune, iar netezirea de incheiere se face lent, linistitor.
Masajul regiuni posterioare a gatului (masajul cefeI) se face din pozitia culcat cu fata in jos, cu fruntea rezemata pe dosul palmelor.
Manevrele folosite sunt:
. Netezirea (se executa usor, cu o mana sau cu doua maini, pornind de sus de la nivelul insertiei muschilor cefei pe osul occipital de o parte si de alta a liniei mediane si coborand pana la baza gatului, intre omoplati si pe umeri.
. Frictiunea (se executa cu varful degetelor, cu podul palmei si radacina mainilor, cu miscari liniare si circularE).
. Framantatul (se aplica in forma de cuta si de sus in jos, pe partile laterale si inferioare ale cefei, acolo unde musculatura este mai voluminoasA).
. Percutatul si tocatul (percutatul se aplica in parte de sus a cefei cu varful degetelor, iar pe masura ce mainile coboara, percutatul se transforma in tocaT)
. Vibratiile (se executa cu varfurile degetelor pe insertiile occipitale ale muschilor si cu suprafata palmara a degetelor pe mijlocul si partea inferioara a cefeI).
Masajul cefei este indicat in tratamentul nevralgiilor occipitale, durerilor de cap si de ceafa, al oboselii nervoase, al hipertensiunii arteriale, in spondilozele cervicale si in tratamentul depunerilor locale de grasime.


13.2. MASAJUL SPATELUI
Pentru masajul spatelui pacientul ramane culcat pe partea anterioara a corpului si cu bratele pe langa corp.
Masajul incepe de la bazin spre regiunea cervicala.

Se maseaza urmatorii muschi:


. Muschii lati ai spatelui;

. Muschii lungi ai spatelui;


. Muschiul trapez.

Manevrele folosite in masajul spatelui sunt:


. Netezirea;

. Frictiunea;


. Framantatul;

. Tapotamentul;


. Presiunile;

. Vibratiile;


. Batatoritul cu pumnii si palmele;

. Tocatul.


Netezirea se executa cu toata suprafata palmara a mainilor, simultan sau alternativ, de o parte si de alta a coloanei vertebrale, de jos in sus, pe toata musculatura spatelui spre regiunea cervicala, spre umeri, spre axile, de unde vor aluneca descendent pe partile laterale pana la pozitia initiala. Netezirile se pot realiza si dinspre flancuri spre coloana. Dupa netezirea superficiala se trece la netezirea profunda, executata in forma lunga si in forma scurta, simultana sau alternativa, mai intai pe una din cele doua jumatati longitudinale ale spatelui, apoi pe cealalta.
Urmatoarea manevra este frictiunea, executata cu palmele intinse, cu buricele degetelor, cu radacina mainilor, cu partea cubitala a mainii. Miscarile vor fi liniare, serpuite, in zig-zag sau elipsoidal. Manevrele de frictiune se aplica si coloanei vertebrale, cu policele, de o parte si de alta a apofizelor interspinoase.
Framantatul se executa in urmatoarele variante: in cuta, in val sau prin rulare.
Tapotamentul poate fi executat cu marginile cubitale, cu fata palmara a degetelor, sau sub forma de percutat, batatorit si plescait. Sensul manevrelor de tapotament va respecta intotdeauna orientarea fibrei muschilor masati. De retinut ca tapotamentul NU se executa in regiunea lombara a spatelui, pentru a proteja rinichii.
Presiunile realizate de o parte si de alta a coloanei vertebrale sunt foarte importante si nelipsite din masajul spatelui, deoarece elibereaza coloana de tensiuni si relaxeaza musculatura. Tot astfel se preseaza cu degetele mari si pe nervii intercostali din spatiile intercostale, cuprinse intre cele doua vertebre si doua coaste vecine.
Vibratiile se executa pe spate pe partile laterale ale coloanei vertebrale, pe locurile de iesire a ramurilor posterioare ale nervilor spatelui si se vor face cu ajutorul pulpei degetului mare. Vibratiile se aplica si pe spatiile intercostale, combinate cu celelalte manevre de masaj.
Masajul spatelui se termina cu efleurajul (netezireA) de incheiere.
Masajul spatelui este indicat in: oboseala generala, oboseala muschilor lombari, dureri ale articulatiei sacro-coccigiene, insuficienta musculara, tratamentul deviatiilor coloanei vertebrale.


13.3. MASAJUL TORACELUI


Masajul toracelui se face din pozitia culcat pe spate, cu capul usor ridicat.
Se incepe cu efleurajul, executat in forma lunga si scurta, simultan sau alternativ, pe muschii costali spre stern, clavicule, umeri, dupa care se coboara pe partile laterale pana in regiunea intercostala, de unde miscarea se reia.
Frictiunile vor urma acelasi traseu al netezirilor si vor fi executate cu palmele, cu regiunea palmara a degetelor, sau cu radacina mainilor.
Datorita structurii anatomice a toracelui, framantatul se executa prin miscari lente si usoare, in cuta, sau prin rularea pumnului pe masa mare de muschi a pectoralilor. Pentru torace, este ideala combinarea framantatului cu frictiunea.
Tapotamentul de va aplica prin loviri usoare, ocolind regiunea cordului.
Se pot executa presiuni pe stern, cu o palma sau cu palmele suprapuse, in ritmul respiratiei.
Vibratiile vor fi insotite de netezirile de incheiere, executate ca o mangaiere. Se mai poate aplica, in afara de vibratii, si frictiunea adanca a rebordului costal.
Masajul toracelui va ocoli la femei regiunea mamara.


13.4. MASAJUL ABDOMENULUI


In procesul terapeutic, masajul abdomenului are o importanta deosebita.
Abdomenul se maseaza odata cu cutia toracica. Cel masat sta culcat pe spate, cu picioarele usor departate si indoite.
Peretele abdominal este o adevarata centura, constituita din muschi lati, supli, legati intre ei prin puternice formatii fibroase. Pielea care acopera aceasta regiune este subtire, moale si elastica. La unele persoane, regiunea abdominala prezinta o mare sensibilitate cu caracter specific, care impiedica deseori aplicarea manevrelor de masaj. Sub piele se depun la persoanele predispuse, sau cele bine hranite si sedentare, straturi abundente de grasime, formand cute groase si moi, care modifica forma si functiunile centurii abdominale. In aceste cazuri, musculatura este predispusa la atonie si insuficienta functionala.
Pentru executarea masajului, se folosesc manevrele si tehnicile cunoscute, adaptate la conformatia anatomica locala.
Netezirea initiala se orienteaza dupa sensul circulatiei de intoarcere venoase si limfatice. Alunecarile incep din regiunea supra-ombilicala si se indreapta in sus spre marginile costale. Mainile se duc apoi in sens lateral, spre flancuri, si in final coboara spre regiunea sub-ombilicala, indreptandu-se in jos si inauntru in lungul santurilor iliace, spre zona pubiana.


Manevrele pot fi executate pe rand, sau pot fi legate intre ele printr-o miscare ondulata care le insumeaza.
Aceste manevre se executa lent si prelungit, incepand cu varfurile degetelor si terminand cu radacina palmara, atunci cand se indreapta in sus si in sens lateral, pornind cu radacina mainilor, continuand cu fata palmara si terminand cu degetele atunci cand se indreapta in jos si inauntru. Miscarile se executa simetric, simultan sau alternativ, de o parte si de alta a abdomenului.
La nevoie, netezirea se poate aplica si pe portiuni limitate:
. Epigastrica;

. Subcostala;


. Pe flancuri;

. Ombilicala si sub-ombilicala;


. In santurile iliace;

. Regiunea supra-pubiana.


In aceste cazuri manevrele sunt efectuate cu o frecventa marita, mana dupa mana, si vor exercita o actiune mai profunda si mai staruitoare.
Frictiunea se constituie in masajul abdominal ca fiind procedeul de baza. Elasticitatea pielii si a tesuturilor subcutanate permite miscarile ample si usor de executat. Aceasta manevra se aplica cu: palma intreaga, podul palmei, cu radacina mainii, cu marginea cubitala a palmei, cu degetele.
Framantatul nu poate influenta prea mult musculatura peretelui abdominal, pentru ca anumite reflexe locale de aparare impiedica aplicarea manevrei. Din aceasta cauza, actiunea framantatului se limiteaza la straturile de grasime subcutanata, atunci cand acestea exista. Cuta de piele si de tesuturi grase este prinsa intre degete si palme si prelucrata insistent.
Tocatul se aplica dupa aceea sub o forma usoara, cu varfurile si pulpele degetelor, executat cu multa suplete si tangential la suprafata abdomenului. Nu este permis sa aplicam alte procedee de batere, nici daca musculatura abdominala este foarte bine dezvoltata, puternica si rezistenta.
Masajul peretelui abdominal se incheie intotdeauna prin usoare manevre de vibratii, insotita de neteziri.
Efectele masajului abdominal sunt mai putin mecanice si mai mult de natura reflexa, ele se rasfrang in primul rand asupra elementelor constitutive ale peretelui si in al doilea rand asupra organelor din cavitatea abdominala.


13.5. MASAJUL REGIUNII FESIERE


Pe muschii fesieri, in special la femei, se formeaza depuneri mari de grasime. Masajul acestei regiuni incepe de la marele trohanter spre osul sacru si iliac. Miscarile sunt conditionate de directia fibrelor fesiere, dintre care unele au o directie oblica spre osul sacru, iar altele merg in sus, vertical, spre creasta iliaca. Pe muschii fesieri se pot aplica urmatoarele manevre:

. Efleuraj;


. Framantat;

. Tocat;


. Batatorit cu pumnii.
De retinut este ca tapotamentul din regiunea fesiera nu trebuie sa depaseasca raza bazinului, pentru a nu afecta rinichii.




13.6. MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE


Masajul membrelor superioare se face din pozitia culcat pe masa de masaj sau din pozitia sezand pe scaun.
Masajul membrelor superioare se face in etape, efectuandu-se separat masajul:
. Degetelor si al palmei;

. Articulatiei pumnului;


. Antebratului;

. Articulatiei cotului;


. Bratului;

. Umarului.


Masajul degetelor si al palmei.
Din varful degetelor spre palma se maseaza fiecare deget prin neteziri executate pe intreaga lungime a degetului si pe fiecare falanga. Frictiunile se aplica insistent, mai ales pe fata palmara a degetelor. Masajul se incheie prin tractiuni si scuturari ale fiecarui deget in parte, dupa care se poate face o mobilizare activa a tuturor degetelor.
Urmeaza masajul palmei, care incepe cu efleurajul - se fac neteziri usoare pe partea dorsala si mai apasate pe fata palmara, folosind toata palma sau chiar pumnul inchis. Frictiunea se face cu o miscare liniara pe fata dorsala a palmei, in lungul tendoanelor si a spatiilor inter-osoase, folosind degetul mare sau trei degete, apoi pe fata palmara cu o miscare circulara, folosind degetele sau pumnul inchis. Se framanta apoi muschii tenari si hipotenari, cat mai apasat, folosind pentru aceasta degetele. Acest framantat se poate completa cu scuturarea spatiilor inter-osoase, care se face tinand palma de marginile sale intre mainile maseurului si tensionand in sus si in jos falangele. Masajul degetelor si al palmei se incheie cu un efleuraj usor.

Masajul antebratului.


Efleurajul se face prin alunecari lungi si lente, executate cu ambele maini simultan, plecand de la nivelul pumnului, netezind antebratul pe toate fetele si urcand pana la cot. Se pot face si alunecari scurte si repezi, executate cu ambele maini alternativ (mana pe sub manA), pe toata lungimea antebratului. Frictiunea se executa cu degetele mari de al ambele maini, printr-o miscare continua pe toata lungimea antebratului, tinand degetele unul langa altulsau unul sub altul pentru a da mai mare profunzime miscarii. Pe partea carnoasa si pe tendoane se fac miscari circulare folosind degetele ori podurile palmelor. Framantatul se poate executa "in bratara", "serpuit" si "in cuta". Masajul se incheie de asemenea cu un efleuraj usor.

Masajul cotului.


Se face usor si delicat, tinand seama de conformatia speciala a zonei.
Efleurajul se face usor, cu toata palma, prim miscari circulare atat pe fata anterioara cat si pe partea posterioara a incheieturii. Frictiunea pe partea anterioara a incheieturii se face cu miscari liniare scurte, alunecand policele, unul dupa altul, dinspre antebrat inspre brat. Pe partea posterioara a cotului se folosesc degetele, care descriu cercuri in jurul oaselor cotului. Tot pe partea posterioara a cotului se poate folosi podul palmei pentru a face frictiuni circulare relaxante. La sfarsit, efleurajul de incheiere.
Masajul bratului.
Efleurajul se executa cu o mana sau doua, alunecand din regiunea cotului pana la umar pe toate fetele bratului. Frictiunea se executa cu degetele sau cu podul palmei, in miscari circulare, pe toata lungimea bratului, incepand de la umar si pana la cot. Framantatul poate fi "in bratara" - se cuprinde bratul cu ambele maini si se prelucreaza muschii prin manevre ondulatorii; "serpuit" - cu ambele maini de aceeasi parte a bratului celui masat se prinde o cuta de piele si muschi si se prelucreaza serpuind din regiunea cotului si pana in zona umarului; "in cuta" - se apuca o cuta de muschi si piele, cu o mana sau cu amandoua, si se preseaza intre degetul mare si restul degetelor. Tapotamentul se aplica in lungul bratului, cu partea laterala a degetelor. Se poate face un plescait usor cu degetele si palmele pe partea anterioara si posterioara a bratului.
Manevre secundare: rulatul - se cuprinde bratul intre palmele maseurului si se ruleaza energic cu miscari laterale, alunecand gradat de la umar si pana la cot; cernutul se face la fel ca rulatul, dar mai usor, palmele maseurului fiind mai departate intre ele si folosind in special degetele (miscarea este asemanatoare cernutului cu o sitA)

Masajul umarului.


Se fac neteziri circulare peste umar si in jurul lui, folosind o singura mana. Frictiunea se efectueaza tot cu o singura mana, circular, mai intai cu degetele iar apoi cu podul palmei; se va insista cu degetele in special in jurul oaselor umarului. Si in cazul umarului, framantatul se combina cu frictiunea, executandu-se practic la fel dar cu mai multa forta. Tapotamentul se efectueaza cu ambele maini, folosind varful degetelor.


13.6. MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE
Masajul membrelor inferioare se incepe cu partea posterioara a piciorului.
Pentru masajul partii posterioare a piciorului, pacientul trebuie sa adopte pozitia culcat cu fata in jos. Masajul incepe cu un efleuraj scurt in talpa executat cu pumnul, cu podul palmei sau cu radacina mainii. Ambele palme cuprind simultan piciorul si aluneca de la calcai pana in zona fesiera. Se face efleuraj mana pe sub mana, forma lunga, alunecand cu palmele una dupa cealalta, de la calcai pana la fesa cu miscari continue si lungi. Efleurajul mana pe sub mana in forma scurta se face alunecand cu palmele una dupa cealalta de la calcai pana la fesa cu miscari profunde.
Frictiunile incep din talpa si vor fi executate cu pumnul sau cu degetul mare. Mai departe se insista asupra degetelor si tendonului lui Achile, cu ajutorul efleurajului si frictiunii circulare asupra maleolelor si prin frictiuni in cleste pe tendon.
La masajul gambei se folosesc toate manevrele. Efleurajul va fi lung sau scurt, executat simultan sau alternativ, cu suprafata palmara sau cu partea dorsala a degetelor pentru segmentele paroase, in bratara inaintand sacadat dinspre calcai spre genunchi, dar se poate aplica si transversal, in ferastrau. Frictiunile si framantarile vor fi mai ferme, iar tapotamentul se va adapta la masa musculara existenta. Nu se loveste deloc zona spatiului popliteu, tapotamentul facandu-se doar pe coapsa si gamba.
Daca aceasta regiune prezinta dilatari vizibile ale venelor (varicE) se vor evita manevrele dure, masajul reducandu-se la manevrele de netezire, frictiune si vibratii.
Coapsa posterioara si fesele vor fi masate cu toate manevrele si cu variantele lor cele mai eficiente pentru masa musculara abundenta din aceste regiuni, bineinteles luand in consideratie succesiunea lor. Manevrele aplicate se executa cu toata suprafata palmara, cu podul palmei, cu radacina mainii, cu pumnul pentru neteziri, frictiuni si vibratii; in cuta, in cerc sau serpuit pentru framantat; in timp ce tapotamentul va recurge la variantele tocat, plescait sau batatorit. Alte manevre aplicate la acest nivel in cadrul unei sedinte de masaj, sunt tractiunile, tensiunile si scuturarea. Miscarile pasive din articulatii nu trebuie sa lipseasca inaintea netezirilor de incheiere, care se executa fie segmentar fie pe lungimea intregului membru.
Masajul membrelor inferioare continua apoi cu partea anterioara a piciorului.
Pentru a se putea aplica masajul pe aceasta regiune, pacientul va sta in pozitia culcat pe spate.
Masajul se incepe de la degete spre glezne, prin manevre de netezire, frictiune, framantat, insotite de miscarile articulare. Dupa un efleuraj scurt, executat cu suprafata palmara a degetelor si a mainii, dupa o frictiune executata cu pulpele degetelor in spatiile interosoase, dupa un framantat cu priza mica, dupa efectuarea tensiunilor si tractiunilor se trece spre glezna, avand grija ca regiunea maleolara sa fie masata prin neteziri si frictiuni circulare, executate cu regiunea palmara a degetelor sau cu portiunea tenara si hipotenara a mainii.
In continuare, masajul se aplica pe gamba urmand succesiunea manevrelor.
In regiunea genunchiului, netezirea se executa circular in jurul rotulei urmata de usoare frictiuni executate in acelasi sens cu netezirile. Framantatul se va aplica pe partea antero-interna, acolo unde tesuturile sunt mai abundente.
Pe coapse masajul se aplica de deasupra genunchiului spre radacina membrului respectiv. Intrucat aceasta regiune abunda de tesuturi musculare, se pot folosi toate manevrele invatate, respectand succesiunea lor. Ele vor fi aplicate amplu, energic si profund, pe toata regiunea. Trebuie totusi retinut ca pe partea interna a coapsei se va evita framantatul puternic si tapotamentul dur, deoarece prin aceasta zona trec marile vase sanguine ale membrului inferior, iar pielea este foarte sensibila. In schimb, pe partea externa a coapsei pana la nivelul soldului, manevrele vor fi adaptate la volumul muscular.
Inainte de netezirea care va incheia masajul pe partea anterioara a piciorului, nu trebuie uitate miscarile fizice pasive ale articulatiilor sale (flexia si extensia degetelor, piciorului, gambei pe coapse, precum si rotirile acestor segmente si nu in ultimul rand scuturarile membrului intreg din articulatia coxo-femuralA).






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor