mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Pediatrie
Index » Boli si tratamente » Pediatrie
» Septicemiile cu coci gram-pozitivi

Septicemiile cu coci gram-pozitivi




» Septicemiile cu stafilococIn cazul septocemiilor cu stafilococul auriu hemolitic, poarta de intrare poate fi o leziune minima (furuncul, panaritiu), o conjunctivita, dermita sau o leziune chirurgicala (cateter venos, interventie cardiovasculara, ortopedica etc). Socul septic se produce in 5-20% din cazuri, ca si in septicemiile cu gram-negativi.
Localizarile cele mai frecvente sunt:
' pulmonare (pot fi primitive, in special la copin pana la 6 luni, sau pot aparea pe un teren deficitar, slabit de viroze, rujeola, leucemii, neoplazii, diabet, antibioterapie prelungita, sindrom Mendelson, HIV). Cel mai adesea insa, localizarile pulmonare sunt metastalice (de la o trombo-flebita d. cateter, osteoartrite, piodcrmite sau cndocardila de cord drept);
' pericardice si osteoarticulare (se vor efectua radiografii sistematice ale intregului schelet, repetate pana la 3-6 saptamani cand apar leziuni osoase vizibile);
' renale (insuficienta renala acuta secundara socului septic, emboliilor septice, CDI);

' musculare (abcese care ating mai ales coapsele, fesele, spatiul popliteu si regiunea scapulohumerala).
Un semn de mare gravitate in septicemiile stafilococice este limba neagra.
*Staphylococcus epidermidis poate provoca septicemii dupa catete-rism cardiac sau venos, endocardite postoperatoare in chirurgia cardiaca protezata; septicemii in derivatia ventriculocardiaca sau peritoneala (in hidrocefalii), dupa interventii de chirurgie osoasa, sau in caz de imuno-depresic.
Tratament. Indiferent de specia cauzatoare a septicemiei stafilococice este necsar un tratament antibiotic bactericid prelungit de minimum
6 saptamani si de un an in endocardita.
Antibioticele antistafilococice folosite sunt prezentate in elul 10.37.
Reproducem, tot dupa Huault si colab.. asocierile de antibiotice cele mai constant eficace in stafilococii;

Prescripinlc cele mai curente: mcticilina sau oxacilina+gentamicina sau tobramicicna; Synergistine (Pyostacine), Staphylomycine (Virgi-niamycine) + gentamicina sau tobramicina in caz de rezistenta eterogena.In formele foarte grave si foarte rezistente: vancomicina singura sau asociata cu Synergistine.
Exceptional in cazuri foarte speciale (stafilococ epidermidis foarte rezistent): Synergistine + rifampicina; rifampicina + gentamicina (rifampi-cina nu va fi data niciodata singura).In ultimii ani apar tulpini tot mai rezistente la toate antibioticele prezentate mai sus dar sensibile la cloramfenicol si la trimetoprim + sulfametoxazol (cotrimoxazol = Biseptol).
In infectiile foarte grave se va studia puterea bactericida a antibioticelor. De asemenea se va recurge la bacteriofagi specifici.In tratamentul prelungit se va cerceta saptamanal functionalitatea organului lezabil de catre antibiotice si anume pentru cele ce se elimina prin ficat, se va doza bilirubinemia si transaminazemia, iar pentru rinichi, se va doza saptamanal creatinina serica.

» Septicemiile cu streptococ hemolitic din grupele A si C debuteaza brusc (dupa o angina, plaga sau arsura) cu hipertermie (hipotermie in formele foarte grave), cu semne cutanate de tip scarlatiniform, bulos, nodos, erizipeloid, purpurie etc. si cu icter de tip hemolitic.
Pot aparea in plus artrite supurate, soc septic si insuficienta renala si chiar o purpura fulminans.
Hematologic se constata anemie cu hiperleucocitoza si deviere la stanga a formulei leucocitare sau, in formele foarte grave, leuconeu-lropenie.
Localizari secundare: flebite la membre si creier, peritonita, endo-cardita; meningita si pleuropneumonie.
Tratament: penicilina G in doza de 500000-l milion unitati pe kilo-corp/24 ore, fara a se depasi 30-50 milioane u.i. in 24 ore. Se poate asocia streptomicina care creste puterea bactericida a penicilinei. Amino-glicozidele singure sunt ineficace asupra streptococilor. La bolnavii alergici la penicilina se va da eritromicina 50 mg/kilocorp/24 ore, in 4 prize orale sau chiar i.v., si tetraciclina 50 mg/kilocorp/24 ore, p.o. in 4 prize, sau flucloxacilina (Staphilex) in doza de 50mg/kilocorp/24 ore, in 4 prize orale, fara a depasi 2 g/24 ore pentru ultimele trei medicamente.

» Septicemia cu enterecoc este secundara leziunilor renale sau digestive (in special apendicitei acute). Asocierea penicilinei G (1 milion u.i./kilocorp/24 ore i.v.) + streptomicina 20-40 mg/kilocorp/24 ore este cea mai bactericida. Uneori, la nevoie se poate da si asocierea van-comicina + streptomicina.
» Septicemia cu stafilococ mitis sau s a n g u i s apare dupa o leziune cardiaca preexistenta dand endocardita lenta de tip Osler.
» Septicemia cu pneumococ se asociaza sau urmeaza unei pneumonii france lobare acute, unei otite, sinuzite sau meningite purulente. Ea apare in special la sugari, cancerosi, diabetici, in sindromul nefrotic, in viroze, recent si in imunodepresii pimare sau secundare (boala HIV).
Septicemiile care apar dupa splenectomie sunt in 50% din cazuri datorate pneumococului, se insotesc de CDI si purpura fulminans pneu-mococica.

Pneumococul de tip III se raspandeste hematogen provocand peri-lonilc. endocardite si artrite. Ca semne diagnostice, inaintea pozilivarii hcmoculturii, se noteaza leziunile gingivale ce apar initial pe partea posterioara a tuberozitatii maxilare si se intind apoi pe fata bucala a marginii alveolare si de partea posterioara a palatului osos aparand ca niste bule pe o zona edematiata, care se ulcereaza si devin necrotice.
Prognosticul depinde de precocitatea instituirii tratamentului. Cea mai activa este penicilina G (500000-l milion u.i./kilocorp/24 h i.v.). Ampicilina este mai putin activa. Cefalosporincle nu sunt eficiente. La alergici la penicilina se va da un macrolid (eritromicina, lincomicina, flucloxacilina). Sub 1 an mortalitatea este de aproximati 15%.



Tipareste Trimite prin email



Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor