mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Pediatrie
Index » Boli Si Tratamente » Pediatrie
» Ingrijirea copilului sanatos

Ingrijirea copilului sanatos







1. Ingrijirea nou-nascutului



Date anamnestice


In conditii normale nou-nascutul trebuie preluat de medic din primele 24 de ore de la externare,sau cat mai aproape de momentul externarii din maternitate.
La prima vizita, medicul de familie va fi informat de modul cum a decurs nasterea si evolutia in maternitate atit verbal de catre mama cit si prin parcurgerea epicrizei de la externare.
Aceasta fisa a nou-nascutului va cuprinde istoricul prenatal, nasterea, perioada postnatala precoce, virsta gestationala, scorul Apgar, datele antropometrice(greutate,talie,perimetrE),screeningul senzorial,datele examenului fizic,icter fiziologic, incidente in evolutia postnatala, vaccinari(hepatita B, BCG).De asemenea se va consemna in fisa nou-nascutului existenta unor malformatii(inclusiv luxatia congenitala de solD).


La externarea din maternitate nou-nascutul va primi recomandari cu privire la profilaxia rahitismului si schema de vaccinare ulterioara.
Examenul medical va fi precedat de o scurta informare privind nasterea si evolutia postnatala si se vor cere citeva date in legatura cu mama : dificultati de alaptare la sin,posibilitati de ingrijire, conditii de locuit, etc.

Examenul clinic


Tegumente si mucoase

- icter,cianoza,descuamatie;


- echimoze,hematoame;

- nevi pigmentari,hemangioame;


- leziuni cutanate,vezicule, pustule,eritem

- aspectul bontului, plagii ombilicale


Mucoase

- stomatita candidozica sau eritematoasa;


- singerari gingivale

- leziuni faringiene postinstrumentare


Tesut celular adipos

- abundent la macrosomi


- diminuat la prematuri

- absent la dismaturi



Sistem muscular


- hipertonia musculaturii flexoare

- hipotonie


- spasticitate

- miscari asimetrice


Sistem osteo-articular

- integritate


- deformari articulare

- asimetrie de segmente osoase


- fracturi-clavicula, craniu, membre

- mobilitate articulara


- deformari osoase- torace, membre
- malformatii : sold, craniu(macro, microcefaliE)
- rahischizis

- fontanela anterioara: dimensiuni


- dehiscenta suturilor, hiperostoza suturilor

Aparat respirator


- dimensiuni, simetrie

- ampliatii toracice


- sonoritate
- murmur vezicular:prezent, absent parcelar(zone atelectaticE)
- ritm respirator:frecventa 30-40/minut, usor neregulat

Aparat cardiovascular


- caracterul si intensitatea zgomotelor cardiace

- frecventa cardiaca(normal 120/minuT)


- prezenta unor sufluri cardiace
- prezenta pulsului la arterele femurale(lipsa lui in coarctatie de aortA)
- prezenta cianozei (generalizate, a extremitatilor, perioralE)

Aparat digestiv


- malformatii bucale- palatoschizis

- tulburari de deglutitie


- apetit, scaune, varsaturi

- distensie abdominala


- hepato/splenomegalie

- hernie inghinala, ombilicala


Aparat urogenital

- mictiuni, flux urinar, diureza


- urini hipo/hipercrome, hematurie
- malformatii genitale:hipertrofie de clitoris, ambiguitate sexuala
- ectopie testiculara

Sistem nervos


- tonus/reactivitate

- reflexe arhaice


- motilitate, reflectivitate

- miscari anormale


- crize de apnee si cianoza

- tulburari de supt/deglutitie


- ritm somn/veghe

- tipat particular


Organe de simt
Aparat ocular - strabism, nistagmus,asimetrii pupilare
Cataracta

Microoftalmie


Exoftalmie

Ptoza palpebrala


Secretii conjunctivale

Aparat auditiv - malformatii pavilionare


Tuberculi pretragieni

Atrezie coanala


Malformatii ale piramidei nazale

Auz


Aspecte generale

- dismorfie


- malformatii majore/minore

- sindrom malformativ complex



Recomandari :


Importanta alimentatiei la sin
Pentru a se evita riscul ca un nou-nascut sa nu fie alimentat la sin este nevoie de o educatie sanitara precoce si intensa efectuata de medicul de familie.In acest sens sunt importante citeva masuri:
-explicarea si promovarea alimentatiei la sin inca din perioada prenatala;
-mama trebuie sa considere acest act natural si perfect realizabil;
-medicul de familie si sora de ocrotire trebuie sa ajute mama in a deprinde cit mai corect tehnica alaptarii la sin;
-se va explica mamei superioritatea laptelui uman in raport cu formulele de lapte artificial si laptele de vaca;
-nu se vor exagera eventualele '"esecuri" de inceput ale alaptarii,mama fiind ajutata si sprijinita in vederea depasirii acestora;
-nu se va oferi"gratuit" lapte praf mamei pentru a nu fi tentata sa-l administreze copilului.




Tehnica alimentatiei


Tehnica alimentatiei la sina. pregatirea pentru alimentatieb. precocitatea punerii la sin din primele orec. tehnica alternantei sinilord. durata suptului : - este in medie de 20 minute
- in primele zile este de 10 minute e. ritmul suptului: - un orar elastic este de 3-4 ore cu o pauza de 7 ore in cursul noptii(7-8 mese pe zI)f. cantitatea de lapte : 60-70ml/masa la 200ml/masag. recomandari la sfirsitul suptuluih. cantitatea laptelui pe 24 ore: nevoile de lapte cresc proportional cu virsta : - <2 saptamini: 60-90ml/supt
- 3 saptamini- 2 luni -120-150 ml/masa

- 2-3 luni : 150-170ml/masa


- >3-4 luni : 180-200 ml/masai. modalitati de apreciere a suficientei suptului:

- comportamentul sugarului dupa supt


- aspectul curbei ponderale

- proba suptului(este combatutA)


- numarul mictiunilor(> 5-6 ori pe zI)j.Durata alimentatiei naturale este de minim 6 luni si se poate prelungi pina la 2 ani.


Tehnica alimentatiei artificiale
Administrarea cu biberonul sau lingurita - sterilizate prin fierbere
Sunt necesare : - 8-10 biberoane - 10 tetine(cauciuc, material plastic, silicoN)

- un vas emailat


- 3 cani emailate pentru pastrarea lingurilor si prepararea

dilutiilor


- o pilnie

- o perie pentru spalarea biberonelor


- 2-3 lingurite

- tifon steril


Tetinele noi sunt frecate cu sare si fierte pentru disparitia mirosului decauciuc.Sunt perforate cu un ac inrosit in 2-3 puncte - asigurindu-se un debit de 20 de picaturi/min("picatura cu picatura").
Laptele trebuie administrat caldut la temperatura de 38s.
Biberonul se va tine in pozitie inclinata ca tetina sa fie plina tot timpul.
Pozitia in timpul suptului a sugarului sa fie oblica. Durata mesei -10-15 minute.



Igiena tegumentelor si mucoaselor


Se va explica mamei importanta pastrarii in conditii de igiena si curatenie maxima a nou-nascutului.Dat fiind particularitatile tegumentelor la nou-nascut legate de lipsa stratului cornos, lipsa Ph-ului acid,lipsa florei saprofite, deficienta de aparare imunitara locala,riscul infectiilor cu poarta de intrare cutanata este foarte mare.In acest sens se va explica mamei importanta spalatului pe miini ori de cite ori manevreaza copilul;
- necesitatea toaletei locale cu apa fiarta si racita si tampoane sterile la nivelul plicilor cutanate si regiunii inghinogenitale
- toaleta mucoaselor:bucale, oculare, genitale
- ingrijirea bontului si plagii ombilicale cu apa sterila, alcool alb 70s si tampoane sterile;
- baie generala,efectuata zilnic de preferinta la aceeiasi ora - se va insista asupra igienei caditei de baie testata cu termometrul(38S) sau prin metoda traditionala "cu cotul" ;
- importanta masajului la baie(inainte sau dupa baiE) cu ulei cu vitamina F sau ulei fiert si racit
- toaleta nazala cu ser fiziologic- preferabil inainte de supt pentru a-i asigura un comfort de respiratie in timpul suptului si a prevenirii aerofagiei si aerocoliei.




Tehnica infasatului
In acest sens se recomanda imbracaminte lejera, absorbabila din bumbac, folosirea pampersilor pe timpul noptii, iar in cursul zilei intermitent pentru a nu se ajunge la o iritatie si eritem inginogenital.
Patul copilului
- sa fie prevazut cu saltea "respirabila" din iarba de mare;
- plasarea lui sa fie intr-o zona "neutra" a camerei din punct de vedere termic;

- nu se va folosi perna pentru cap.


Igiena mediului ambiant
- camera sa fie curata si plasata in partea insorita a locuintei
- temperatura din camera sa fie intre 20-22s cu 2s mai mult (24S) la baie;
- umiditatea aerului la un grad de umiditate de 50-60% folosind aparate speciale sau vase cu apa;
- aerisirea camerei de 3-4 ori pe zi;
- monitorizarea temperaturii camerei(eventual si a umiditatiI) folosind termometre de camera;
- evitarea "vicierii aerului" din camera de catre persoane straine sau supraaglomerare;
- camera copilului sa aiba pardoseala usor de intretinut(gresie, linoleum, etC).


Baile de aer


- nou-nascutul va fi scos zilnic in aer liber dupa primele 2-3 saptamini initial 10-15 minute si ulterior se va creste progresiv la 3-4 ore de 1-2 ori pe zi.


Alte sfaturi primite de mama

- explicarea ritmului somn veghe;


- explicarea colicilor sugarului si a modului cum acestea pot fi tratate;
- recunoasterea primelor semne care pot anunta o boala(refuzul alimentatiei, pertubarea ritmului somn/veghe, modificarea comportamentului copilului, etC);
- se va invata mama cum sa trateze initial o stare febrila pina la venirea medicului;
- se va explica mamei importanta vaccinarii copilului, a profilaxiei rahitismului si anemiei feriprive;
- informarea mamei privind alimentele pe care nu le poate lua in timpul alaptarii;
- evitarea fumatului, alcoolului, condimentelor sau a altor alimente care modifica gustul laptelui.


Dificultati si incidente in timpul alimentatieia.Diminuarea reflexului de supt si eficientei suptului
- la prematuri, encefalopat
- malformatii ale gurii si cavitatii bucale
- malformatii viscerale grave
Se recomanda : - alimentatia prin gavaj sau cu lingurita cu lapte de mama
mulsb.Obstructia nazala: - rinite, adenoidite
Se recomanda: - aspiratia secretiilor nazale cu o para de cauciuc, urmata de instilarea de ser fiziologic- citeva picaturic. Regurgitatiile si varsaturile: - eructatie- eliminarea aerului din stomac
datorat aerofagiei
- regurgitatie - eliminarea aerului insotit
de mici cantitati de lapte
- varsatura - eliminarea de lapte"modificat" in cantitate mai mare la un interval de timp dupa supt.
Se recomanda : respectarea unei tehnici de alaptare corecte.d. Colicile abdominale
- Atentie! Colici + varsaturi - invaginatie intestinala
- Nu se cunosc cu certitudine cauzele aparitiei colicilor
- Debutul este in primele 15 zile de viata si dureaza 2-3
luni
- Clinic: agitatie paroxistica (isi freca picioarelE)
aparute dupa supt si dureaza 5 - 20 minute

dupa care dispar brusc.


- Cauze posibile : - supra alimentatia, subalimentatia sugarului

- aerofagia, aerocolia


- factori constitutionali - caracterul mai "dramatic"al colicilor la uni sugari - hipertonie vagala
- factori materni : - mama cu un grad superior de inteligenta, mame optimiste, stabile « feminine »
- consumul de lapte de vaca
Tratament : - tehnica alimentara corecta cu favorizarea eliminarii aerului inghitit;
- masarea abdomenului;

- comprese calde pe abdomen-uscate


- administrarea unor medicamente anticolinergice si mai rar

medicatie sedativa


- aerisirea camerei copiluluie. Diareea post prandiala:
- survine la sugarul alimentat natural in primele 3-4 luni de viata
- scaunele sunt semilichide , verzi, explozive, uneori cu mucus,

insotite de colici


Recomandari: - respectarea ritmului si cantitati de lapte necesar;
- supravegherea starii generale si aspectului curbei ponderale
care este normala.f.Constipatia: - apare mai rar la sugarul alimentat natural;
- administrarea unui supozitor de glicerina daca sugarul nu a avut scaun 1-2 zile;
Atentie la constipatie prin subalimentare - curba ponderala

nesatisfacatoare !



Alimentatia sugarului prematur la domiciliu


La prematuri alimentatia ridica unele probleme concordante cu gradul prematuritatii.
Se recomanda continuarea alimentatiei la domiciliu cu acelasi preparat din maternitate sub directa supraveghere a medicului si a asistentei .Alimentul ideal recomandat este laptele de mama - initial muls.Se va administra imediat si nu se va fierbe.Ulterior se va incerca punerea la sin pentru citeva minute.
Dupa 1-3 saptamini majoritatea prematurilor se obisnuiesc cu alimentatia la sin(>250gR).
Numarul de mese poate fi de 8-10/zi, iar cantitatea de lapte poate ajunge la 180-200ml/kg/zi.
Daca circumstantele impun alimentatia artificiala a prematurului se va folosi un preparat de lapte adaptat sau semiadaptat cum ar fi : Milumil, Preaptamil, HumanA).
Se va acorda o atentie deosebita pentru suplimentare cu fier, vit.C, calciu, vit.D.



Alimentatia mamei care alapteaza


Aport alimentar echilibrat in principii nutritive,cit mai variata pentru aportul tuturor factorilor nutritivi.
Pregatirea alimentelor sa fie cat mai simpla :carne si legume fierte; salate, fructe.
Se va evita excesul de dulciuri, alimente picante, grasimi, prajeli,excesul de sare, ciocolata, cafea, fumatul.
Nu se vor consuma alimente ce modifica gustul laptelui: mustar, usturoi.
Nu se poate alapta in conditiile unei diete de slabire!
Excesul de proteine nu creste secretia lactata!Excesul de grasimi poate reduce secretia lactata!
Excesul de lichide poate scadea secretia lactata prin interventia hormonului antidiuretic.Cantitatea de lichide la mama care alapteaza este autoreglata prin senzatia proprie de sete, berea si ceaiul nu stimuleaza secretia lactata!



Examenele periodice ale nou-nascutului si sugarului
Dupa prima vizita a medicului, copilul sanatos este incadrat intr-un program de urmarire sistematica bazat pe examene de bilant periodice.


Examene de bilant la copil


In perioada de nou-nascut Saptaminal
In perioada de sugar 1 luna,2luni, 4luni, 6luni, 9luni, 12luni
In perioada 1-4 ani 15luni, 18luni, 24luni, 3ani, 4ani
In perioada 5-10 ani 5ani, 6ani, 7ani, 8ani, 9ani, 10ani
In perioada 11-18 ani Anual
Continutul examenului de bilant in perioada de sugar
■Date antropometrice : greutate , lungime, indice ponderal

■Rezumatul examenului clinic


■Dezvoltarea psihomotorie
■Aprecierea corectitudinii alimentatiei recomandate
■Evaluarea eficientei profilaxiei antirahitice si a celei antianemice
Fiecare examen de bilant se va incheia cu o concluzie asupra starii de sanatate a copilului.









2. Dezvoltarea somatica a sugarului si copilului


Medicina copilului sanatos reprezinta o latura prioritara a activitatii medicului de familie, aceasta constituindu-se ca un obiectiv fundamental in cadrul programelor de sanatate ale unei tari.
Daca pediatrul se ocupa cu predilectie de copilul bolnav, prin antiteza medicul de familie este acela care se preocupa in primul rind de copilul sanatos. In cadrul medicinii copilului sanatos, aprecierea dezvoltarii somatice si psihice a copilului reprezinta o practica curenta a medicului de familie, in cadrul examenelor de bilant periodice ale sugarului si copilului.
Aprecierea dezvoltarii somatice se realizeaza prin cuantificarea periodica a unor parametrii antropometrici ( greutate, talie, perimetru craniaN), care se compara cu tabelele si curbele de somatograma existente si se inscriu in fisa copilului.
Standardele internationale ale greutatii, taliei, circumferinta perimetrului cranian sunt redate in tabelele 1 si 2.


























Tabelul nr.1


Greutate, talie si perimetru brat mediu la baieti raportate la percentilele 3,50,97
Varsta Greutate ( Kg. ) Talie ( cm. ) Perimetrul brat mediu (cm.)
3 50 97 3 50 97 3 50 97

Nastere 2,5 3,5 4,4 50 30 35 38


3 luni 4,4 5,7 7,2 55 60 65 38 41 43

6 luni 6,2 7,8 9,8 62 66,5 71 41 44 46


9 luni 7,6 9,3 11,6 66,5 71 76 43 46 47

12 luni 8,4 10,3 12,8 70 75 80 44 47 49


18 luni 9,4 11,7 14,2 75 81 87 46 49 51

2 ani 10,2 12,7 15,7 80 87 93 47 50 52


3 ani 11,6 14,7 17,8 86 95 102 48 50 53

4 ani 13 15 21 94 101 110 - - -


5 ani 14 19 23 100 108 117 49 51 54

6 ani 16 21 27 105 114 124 - - -


7 ani 17 23 30 110 120 130 - - -

8 ani 19 25 34 115 126 137 50 52 55


9 ani 21 27,5 39 120 132 143 - - -

10 ani 23 30 44 125 137 148 - - -


11 ani 25 34 50 129 142 154 - - -

12 ani 27 38 58 133 147 160 51 54 56


13 ani 30 43 64 138 153 168 - - -

14 ani 33 49 71 144 160 176 53 56 58


15 ani 39 55 76 152 167 182 - - -

16 ani 46 60 79 158 172 185 - - -


17 ani 49 62 80 162 174 187 - - -

18 ani 50 64 82 162 175 187 - - -


Tabelul nr.2
Greutatea, talia si perimetrul brat mediu la fete raportate la percentilele
3,5, 97
Virsta Greutate ( Kg. ) Talie ( cm. ) Perimetrul brat mediu (cm.)
3 50 97 3 50 97 3 50 97

Nastere 2,5 3,5 4,4 50 30 35 39


3 luni 4,2 5,2 7,0 55 58 62 37 40 43

6 luni 5,9 7,3 9,4 61 65 69 40 43 45


9 luni 7,0 8,7 10,9 65 70 74 42 44 47

12 luni 7,6 9,6 12,0 69 74 78 43 46 48


18 luni 8,8 10,9 13,6 75 80 85 45 47 50

2 ani 9,6 12,0 14,9 79 85 91 46 48 51


3 ani 11,2 14,1 17,4 86 93 100 47 49 52

4 ani 13 16 20 92 100 109 - - -


5 ani 15 18 23 98 107 116 48 50 53

6 ani 16 20 27 104 114 123 - - -


7 ani 18 23 30 109 120 130 - - -

8 ani 19 25 35 114 125 136 50 52 54


9 ani 21 28 40 120 130 142 - - -

10 ani 23 31 48 125 136 148 - - -


11 ani 25 35 56 130 143 155 - - -

12 ani 28 40 64 135 149 164 51 53 56


13 ani 32 46 70 142 156 168 - - -

14 ani 37 51 73 148 160 172 52 54 57


15 ani 42 54 74 150 162 173 - - -

16 ani 45 56 75 151 162 174 - - -


17 ani 46 56 75 - - - - - -

18 ani 46 57 75 - - - - - -




Tabelul nr.3
Valorile standard ale perimetrului cranian si toracic baieti si fete sunt redate in tabelul nr.3
Varsta Perimetrul cranian (cm.) Perimetrul toracic (cm.)

Baieti Fete Baieti Fete


La nastere 35,3 34,7 33,2 32,9

3 luni 40,9 40,0 40,6 39,8


6 luni 43,9 42,8 43,7 43,0

9 luni 46,0 44,6 46,0 45,4


12 luni 47,3 45,8 47,6 47,0

15 luni 48,0 46,5 48,6 47,9


18 luni 48,7 47,1 49,5 48,8

2 ani 49,7 48,1 50,8 50,1


3 ani 50,4 49,3 52,4 51,9

4 ani 50,7 50,1 53,7 53,1


5 ani 51,2 50,4 55,0 54,2



Perioadele de dezvoltare ale copilului



Dezvoltarea copilului cuprinde 4 periode : intrauterina, prima copilarie, a doua copilarie si a treia copilarie.
1. Perioada intrauterina :

- etapa embrionara : 0-12 saptamini


- etapa fetala : 13 saptamini - nastere

2. Prima copilarie ( de la nastere - 3 anI )


- etapa nou nascut : 0 - 28 zile

- etapa de sugar : 29 zile - 12 luni


- anteprescolar : 1 - 3 ani


3. A doua copilarie :

- perioada prescolara : 3 - 6 (7) ani


4. A treia copilarie :

- etapa de scolar mic : 6 - 12 ani


- etapa de scolar mare : 12 - 14 (15) ani
- adolescenta > 14 ani ( fetE ) si 15 ani (baietI) pina la 18 ani.


Cresterea intrauterina



Calcularea virstei gestationale se face dupa data ultimei menstruatii la care se adauga 14 zile, intru-cit ovulatia are loc in a 14 zi a ciclului menstrual care dureaza 28 zile.
Perioada embrionara se considera intre 0 si 12 saptamini iar perioada fetala intre 13 saptamini si 42 saptamini. In functie de virsta gestationala (VG) nou nascutul poate fi:

- nou-nascut prematur < 37 saptamani


- nou-nascut la termen: VG 38-42 saptamini

- nou nascut post matur: VG > 42 saptamini



Parametrii antropometrici la nastere :


- greutate : 2800 - 4000 g

- talie : 50 -52 cm


- perimetrul cranian : 35 - 36 cm

- perimetrul toracic : 33 - 34 cm




Cresterea in perioada de sugar
Cresterea in greutate: - in primele 4 luni creste 750gr./luna
- intre 5-8 luni creste 500gr./luna

- intre 9-12 luni creste 250 gr./luna.


O modalitate sintetica, globala de apreciere a cresterii in greutate este aceea ca sugarul nascut cu 3000 gr. isi dubleaza greutatea la 4 luni cind cintareste 6000 gr. si si-o tripleaza la 1 an cind are 9000 gr.


Cresterea in lungime: - 5 cm. in prima luna;

- 4 cm. in luna a II-a;


- 3 cm. in luna a III-a;
- 2 cm. in luna a IV-a;
- 1 cm./luna intre a V-a si a XII-a luna
Sugarul creste an primul an cu 22-25 cm. atingind o lungime de 73-75 cm.
Un alt parmetru urmarit este fontanela anterioara , care are un diametru de 3-5 cm. la nastere si se va micsora treptat pentru ca la 9-12 luni sa se anchida.
Perimetrul toracic este de 33-34 cm. la nastere, ulterior va creste 3 cm in prima luna, 2 cm in luna a doua, si ulterior 1 cm./luna pana la 1 an.


Dezvoltarea psihomotorie a sugarului si copilului mic
Dezvoltarea psihomotorie a copilului parcurge, pina la virsta de 5 ani, cind are controlul de plin al propriului corp, diverse stadii. Iata, intr-o manierea comprimata "calendarul miscarii":

In primele 3 luni:


Miscarile sunt neorganizate, spontane, fara un scop precis. Copilu tine pumnii strinsi, stind cu membrele flexate.
La o luna tinde sa fixeze cu privirea, pentru citeva momente, un punct de interes. Incearca sa paseasca, in mod reflex, cind este sustinut.
La doua luni, urmareste un obiect pe directie orizontala, de la un capat la altul. Incepe sa surida si sa gingureasca. Distinge tonalitatea sunetelor.
La trei luni cunoaste o dezvoltare importanta a simturilor. Poate percepe culorile (rosu,verdE), distinge gustul acru de cel sarat, prinde obiecte mari, se joaca cu minutele, ride. Treptat, invinge forta gravitationala: sprijinindu-se pe palme isi ridica trunchiul.
Intre 4 si 6 luni:
Este stadiul miscarilor necoordonate. Acum intoarce capul spre persoana care il striga, distinge bine gusturile, poate sta sprijinit pe palme, orientindu-si capul in ambele sensuri. Retine obiectele de care este interesat si se bucura la vederea persoanelor apropiate.
La 5 luni incepe sa pedaleze, stind pe spate. Isi prinde picioarele cu miinile, incercind sa le duca la gura.
La 6 luni poate sta in sezut. Cimpul lui vizual se largeste: "ecranul" devine panoramic. Se poate rostogoli in toate sensurile. Se apleaca dupa obiecte.
Intre 7 si 10 luni:
Intram in stadiul de debut al coordonarii. La 7 luni reuseste sa se ridice singur in sezut. Se prinde de grilajul patului. Arunca obiecte si incepe sa emita vocalize.
La 8 luni incepe sa se ridice din sezut in picioare. Prinderea obiectelor nu se mai face cu toata mina, incepind sa-si foloseasca cea mai importanta unealta: degetul mare. Tinindu-se de grilajul patului, in pozitie verticala, executa miscari de flexie si extensie a picioarelor.
La 9 luni se poate ridica in "patru labe". Sprijinindu-se de propriile picioare, se "catara" in pozitie verticala. Pronunta cuvinte din doua silabe.
La 10 luni:
Se poate roti fara sa-si piarda echilibrul. Merge in "patru labe", incearca sa paseasca, la inceput temator, apoi din ce in ce mai hotarit. La joaca e tot mai inventiv: scoate bilele dintr-o galetusa, se deplaseaza dupa jucarii, bate din palme, face cu mina. Intram apoi in stadiul coordonarii partiale, care tine pina la doi ani.
La 11 luni:
Poate merge in picioare, sprijinit sau uneori singur, pe distante de 2-3 metri.
La 12 luni:
La un an echilibrul este mai sigur, chiar daca merge leganat, cu baza larga de sustinere. Merge mai mult pe virfuri, la inceput, apoi poate merge si lateral, prinzindu-se de obiecte.
Intre 12 si 18 luni:
Isi perfetioneaza mersul. Se opreste si porneste singur, fara sa cada.


La 15 luni:


Construieste turnulete din citeva cuburi sau rasfoieste cartile care ii cad in mina.

La 16 luni:


Poate "remorca" jucarii cu roti sau merge cu papusa in brate.

La 20 luni:


Poate sta pe un singur picior pentru citeva momente, iar la doi ani alearga cu siguranta, poate urca si cobori scarile. Merge rulind piciorul "calciie-degete". Foloseste lingurita, incearca sa deseneze figuri simple (cerc, unghI).

La 30 de luni:


Merge pe calcii sau pe virfuri "demonstrativ". Sare, topaie, arunca mingea fara sa cada.

La 3 ani:


Merge normal si poate urca scarile alternind picioarele, chiar daca inca le coboara treapta cu treapta. Poate urma o linie dreapta 20-30 de metri. Incepe sa se incalte singur.

La 42 de luni:


Sta intr-un picior, merge cu tricicleta, se spala singur pe miini.

La 4 ani:


Poate cobori scarile alternindu-si picioarele. Sare in lungime si poate desena un romb (cu citeva greselI).

La 5 ani:


Stadiul al cincilea este atins la 5 ani, cind obtine controlul total al corpului si poate face tot ce-i trece prin cap: merge pe virfuri, incepe sa scrie si sa deseneze, se imbraca singur.








Dezvoltarea neuropsihica la sugar si copil

Tabelul nr.5


Varsta (lunI) Motor Social Auzul si vorbirea Ochii si mainile
1 luna Tine capul drept timp de cateva secunde Se linisteste cand e ridicat in brate Se sperie de sunete Urmareste lumina cu privirea
2 luni Tine capul ridicat cand sta pe burta Zambeste Asculta clopotei sau zgomote stridente Misca ochii in sus, in jos si lateral
3 luni Da zdravan din picioare Urmareste cu privirea Cauta sunetele cu privirea Se uita de la un obiect la altul
4 luni Ridica capul si pieptul cand sta pe burta Zambeste si el la examinator Rade Prinde si tine in mana cuburi
5 luni Tine capul drept fara sa-I cada Se bucura cand te joci cu el Intoarce capul dupa sunet Trage hartia din fata ochilor
6 luni Se ridica in maini cand sta pe burta Intoarece capul dupa persoana care vorbeste Chicoteste la auzul unei voci sau unei melodii Ia cubul de pe masa
7 luni Se intoarce de pe burta pe spate Bea din cana sau din ceasca Scoate patru sunete diferite Cauta obiectele cazute pe jos
8 luni Incearca insistent sa umble de-a busilea Isi priveste imaginea in oglinda Tipa pentru a-I acorda atentie Duce jucariile dintr-o mana in alta

9 luni Merge de-a busilea pe podea


Te ajuta sa-I ti cana cand bea Zice mama sau tata Manuieste doua obiecte deodata
10 luni Sta in picioare sustinut Zambeste la propria imagine din oglinda Asculta ceasul Loveste doua obiecte unul de altul
11 luni Se impinge ca sa se ridice in picioare Se hraneste cu degetele Pronunta doua cuvinte inteligibil Prinde cantr-un cleste
12 luni Merge sau se da la o parte Aplauda ( se joaca cu mainile aplaudanD) Pronunta 3 cuvinte inteligibil Tine creionul in mana ca si cand ar vrea sa deseneze
13 luni Sta singur in picioare Tine singur cana din care bea Se uita la poze Si-a dezvoltat o preferinta pentru una dintre maini
14 luni Merge singur Foloseste lingura Isi recunoaste propriul nume Face semne cu creionul
15 luni Urca scarile Isi recunoaste proprii pantofi Pronunta clar 4-5 cuvinte Pune un obiect peste altul
16 luni Isi impinge carutul, calul de jucarie, etc. Incearca sa apese pe clanta Pronunta clar 6-7 cuvinte Mazgaleste fara probleme
17 luni Se suie pe scaun Manuieste bine cana din care bea Face conversatii balbait Trage de fata de masa ca sa ajunga la un obiect
18 luni Merge cu spatele Isi scoate singur pantofii si sosetele Apreciaza pozele din carti Se joaca constructiv
19 luni Urca si coboara scarile Isi cunoaste o parte a corpului Pronunta 9 cuvinte Face un turn din 3 piese
20 luni Sare-topaie Isi controleaza activitatea intestinala (defecatiA) Pronunta 12 cuvinte Face turn din 4 piese
21 luni Alearga Isi controleaza mictiunile pe timpul zilei Face propozitii din 2 cuvinte Mazgaleste in cercuri
22 luni Urca scarile in picioare Incearca sa-si povesteasca experientele
Asculta povesti Face turn din 5 sau mai multe piese

23 luni Se aseaza singur la masa



Isi cunoaste doua parti din corp Pronunta 20 de cuvinte sau mai multe Copiaza linii perpendiculare
24 luni Urca si coboara scarile in picioare fara sprijin Isi cunoaste 4 parti ale corpului Numeste 4 jucarii Imita miscarile pe orizontala




Cresterea in perioada prescolara
Cresterea in lungime in aceasta perioada este mai lenta si relativ constanta ( 5cm./aN) si se aprecieaza dupa formula:
L=5V+80

unde L = lungimea in cm.


V = virsta in ani

80 = lungimea aprox. la un an


Cresterea in greutate in perioada de prescolar este si ea constanta (2Kg./aN) si se calculeaza dupa formula:

G=2V+9unde G = greutatera in Kg.


V = virsta in ani.

9 = greutatea la un an


Cresterea in perioada scolara
In etapa de scolar mic (6-12 anI) cresterea este lenta pentru ca in etapa de pubertate (11 ani la fete si 13-15 ani la baietI) sa se inregistreze o crestere accelerata "salt pubertar". Cresterea in greutate se realizeaza cu circa 3,5 Kg./an, cresterea in lungime cu circa 6 cm./am, iar perimetrul cranian ajunge la 54 cm. la 12 ani.
Pubertatea este marcata de aparitia primei menstruatii la fete si a spermatogenezei la baieti.
La trecerea de la pubertate la adolescenta (14 ani la fete si 15 ani la baietI), organismul este apt pentru o reproducere, evaluarea trecerii de la pubertate la adolescenta realizindu-se prin aprecierea virstei osoase, a taliei si greutatii si dentitiei.






Maturitatea sexuala


Metoda cea mai obiectiva, unanim acceptata in prezent, este aprecierea dezvoltarii sexuale care se coreleaza cu parametrii antropometrici mentionati. Aprecierea secventiala a maturitatii sexuale a fost descrisa de Tanner in 5 stadii de evaluare a dezvoltarii organelor genitale externe, pilozitatii pubiene si dezvoltarea sinilor la fete.


Tabelul nr. 4.
Stadiile Taneer de apreciere a maturitatii sexuale
Stadiu Baieti Fete

Organe genitale externe Pilozitate Sani


I ( infantiL ) 0 0 (sau peri finI) 0
II Marirea progresiva a testiculelor si a scrotului Par mic si pigmentat pe regiunea pubiana "Mugure", sanul creste putin in diametru, creste in dimensiune areola
III Penisul crste in lungime Par mai des, deschis la culoare, depaseste pubisul Sanul si areola mamara au dimensiuni mari si incep sa semene cu sanul de adulta, cu contur lateral rotund
IV Penisul creste considerabil in lungime si grosime; la fel testiculele si scrotul, care se hiperpigmenteaza Parul are configuratia de la adult, dar este mai rar Areola mamara cu aspect de disc, care se proiecteaza deasupra celei de-a doua rotunjimi care e sanul
V Dezvoltare deplina Este deplin dezvoltat, cuprinde abdomenul inferior si coapsele Cele doua forme suprapuse conflueaza si genereaza un aspect neted,rotund,caracteristic sanului de femeie tanara
La trecerea de la pubertate la adolescenta are loc o crestere accelerata in greutate si inaltime sub actiunea hormonilor sexuali, se dezvolta masa musculara predominent la baieti si tesutul adipos predominent la fete, se modifica raportul umar/sold intre fete si baieti, toate acestea contribuind la realizarea siluetei caracteristice unui tinar de sex masculin si de sex feminin.Cresterea in lungime se realizeaza in perioada adolescentei cu circa 10 cm./an la baieti si 7-8 cm./an la fete.



Eruptia dentara la sugar si copil

Eruptia dentara temporara ( decidualA ):


- incisivi mediani inferiori (2): 6-9 luni;

- incisivi mediani superiori (2): 8-10 luni;


- incisivi laterali (4): 10-12 luni;

- canini: 14-18 luni;


- primul molar: 12-14 luni;

- al doilea molar: 20-30 luni.



Eruptia dentara definitiva (permanentA) :


- incisivi inferiori: 6-8 ani;

- incisivi superiori: 7-9 ani;


- canini inferiori: 10-11 ani;

- canini superiori: 11-12 ani;


- premolari: 10-12 ani;

- primul molar: 6-7 ani;


- al doilea molar: 11-13 ani;

- al treile molar (de mintE ): 17-21 ani.








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor