mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Pediatrie
Index » Boli si tratamente » Pediatrie
» Cresterea si deficitul de dezvoltare

Cresterea si deficitul de dezvoltare


Share





a-sCaracteristica esentiala a perioadei copilariei o constituie capacitatea de a creste si a se dezvolta.
Se folosi orice ocazie pentru a masura si a cantari copilul. O serie de inregistrari, proiectate pe o ela centesimala (p.35O) arata daca cresterea este deficitara (curba cresterii traverseaza sutimile).
Nota traducatorului: Se foloseste in text termenul de \"centii\" (o abreviatie de la \"percentil\") tradus aici prin \"sutime\". Definitia din dictionarul Webster a termenului \"percentiT este urmatoarea: \"loarea unei riabile statistice care marcheaza limita dintre doua interle consecutive - oricare ar fi ele, dintr-o distributie de 100 de interle, fiecare din acestea continand o sutime (1/100) din populatia totala\".
Prin deficit de dezvoltare (\"failure to thrive\" sau non-dezvoltare) se intelege incapacitatea de a castiga in greutate in mod adect in perioada de sugar. in mod tipic, in astfel de cazuri circumferinta capului este in raport cu cresterea lineara, care, la randul ei, este in relatie cu greutatea corporala.1 In 95% din cazuri aceasta crestere insuficienta este datorita fie unei cantitati insuficiente de hrana, fie unei absorbtii insuficiente a hranei oferite. In tarile Lumii a Treia cauza este cel mai adesea saracia. in tarile dezvoltate fenomenul se datoreaza unor dificultati ale familiei, unor relatii proaste intre parinti, unei insuficiente comunicari afective sau unor tehnici de alimentare necorespunzatoare.



Printre alte cauze ale deficitului de dezvoltare se numara: infectiile cronice, boli gastrointestinale sau meolice (insuficienta renala, acidoza tubulara, diabetul insipid sau zaharat, hiperplazia suprarenala congenitala, hipotiroidismul, imunodeficientele), boli cardiace.
Uneori este vorba doar de un tip de \"crestere diferita\", obsert la un copil de aspect normal, dar de statura mica (aceasta putand fi datorita unei prematuritati, subponderalitatii la nastere, faptului ca parintii sau fratii/surorile sunt de statura mica), in special daca sugarul are un aer multumit si se comporta normal).In cadrul examenului se vor elua urmatoarele aspecte:2 » comportare, nivel de activitate,
starea generala a sanatatii, aspectul de multumire al copilului, prezenta unor eventuale semne de maltratare (p.336), starea materiala a familiei, inaltimea membrilor familiei, tipul de alimentare, caracteristici dismorfice, boli ale parintilor, in general trebuie adoptat un anumit scepticism in legatura cu datele care sunt oferite de familie. Te vei interesa daca atunci cand a fost cantarit, copilul era imbracat. in ceea ce priveste masuratorile de lungime, acestea sunt in mod deosebit expuse la eroare.
Probleme care trebuie rezolte in cadrul spitalului includ: » hranirea copilului si interactiunea mama-copil. Astfel, in cazul in care copilul este alaptat la san, trebuie sa daca prinde bine sanul. In cazul in care nu prinde decat mamelonul este foarte probabil ca nasul ii fi comprimat de canalele lactifere si deci nu putea sa se alimenteze. in cazul in care este alimentat cu biberonul trebuie sa se da daca orificiul tetinei este suficient de larg pentru a asigura curgerea libera a laptelui. Un alt aspect care trebuie eluat este daca sugarul reincepe sa castige in greutate in cazul in care este separat de familie. in fine, trebuie sa se elueze daca este necesara protejarea copilului (impotri unor eventuale maltratari).


A sti cand si cum sa se faca investigarea presupune o mare abilitate profesionala. Din punctul de vedere al copilului este mult mai bine sa se ceara opinia unui coleg cu experienta, inainte de a incepe o serie de teste care sunt dificile si costisitoare. intr-un studiu efectuat in 1994 s-a constatat ca numai 39, dintr-un total de 4880 de teste paraclinice s-au dovedit a fi utile.3 Investigatiile vor include: sumar de urina (exista riscul unor rezultate fals pozitive in cazul in care se folosesc saci pentru colectarea urinii), glicemie, calciu ionic, proteine plasmatice, proteina C-reacti, T4, TSH, hemoleucograma, cromatografie de aminoacizi urinari, examenul scaunului, radiografii, ecografie renala sau de SNC, studii ale scheletului pentru identificarea nanismului (sau a unor maltratari) biopsie jejunala, ecocardiograma, electrocardiograma etc.



Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Boli si tratamente:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai