mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:  
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


loading...
Istoria medicinei universale
Index » Boli si tratamente » Istoria medicinei universale
» Medicina antica chineza,

Medicina antica chineza,


Share


intreaga evolutie spirituala si materiala din tara brazdata de Fluviul Galben, Fluviul Yangtze si \"Fluviul Perlelor\" (Z Huziang)-s-a dezvoltat intr-un climat marcat de un puternic melanj de MORALA,, FILOZOFIE si CREDINTE RELIGIOASE. Aparitia acestui amestec a avut ca punct de plecare cultul stramosilor, solidaritatea familiala, traditiile, obiceiurile si formele vechi de cultura, la care s-au adaugat ca rezervor spiritual activ.
Filozofia lui CONFUCIUS (Kong-zi), a lui LAO-ZI si a lui MENCIUS (Meng-zi) a propovaduit cultul zeitatilor TIAN (cerul), HU TU (zeita pamantului) si al zeului KUNG-KUNG (sarpele cu chip de om).
Medicina, ca orice activitate umana, a fost si ea, la randul ei, influentata de acest climat. Nu mai departe decat in domeniul bolilor, de la inceput s-a admis ca fiecare BOALA, ARE ZEII EI PROTECTORI, ca de exemplu: CIUMA, VA,RSATUL, ASTMUL, POJARUL etc, zei recunoscuti si de cele trei religii de baza ale Chinei, ce s-au cristalizat sub numele de CONFUCIANISM, DAOISM si ulterior BUDHISM, fondate inainte vreme de Kong-zi, Lao-zi si Budha.
Pictogramele, ca si scrijeliturile pe \"oase de ghicit\" (scapule, sternuri sau centuri pelviene) vorbesc de faptul ca inca din perioada imparatului SHEN-NONG (unul dintre primii dinasti) s-au descoperit proprietatile CURATIVE AT.F UNOR TE, De altfel, pe aproximati200.000 de \"OASE DE GHICIT\" - de bovine, de caprine, de ovine sau carapace de broasca testoasa - au fost mentionate \"leacuri\" contra unor boli.
Scrierea pe os, sugerand \"imaginea\" obiectului sau a actiunii, din perioada dinastici SHANG (1766 - 1122 i.e n.) continea intrebari ca: bolnavul este vindecabil sau nu, peste cat timp etc. Cu aceste mentiuni, placile osoase erau supuse arderii, in urma careia se interpretau crapaturile aparute pe suprafata scrisa. Aceste semne reprezentau veriile oracole vizuale (pozitive sau negative).
I. In ceea ce priceste Etiopatogenia. atat medicii, cat si filozofii sau preotii, admiteau in mod unanim ca BOLILE apar cand ARMONIA DINTRE OM SI UNIVERS se rupe prin interventia agentilor externi (anotimp, vant, caldura, frig sau umezeala) ori a agentilor interni (emotii, frica, durere, ura, placere, bucurii), cat si a unor mancaruri, bauturi ori insecte veninoase.
Stransa legatura dintre om si univers a reprezentat un punct de reper permanent, avandu-se in vedere succesiunea anotimpurilor, cele 5 planete, 5 viscere, 5 clime, 5 planete, 5 puncte cardinale (4 + 1 centrul), 5 clemente primordiale ale naturii, rotatia astrelor, luna, soarele etc. Chinezii, fiind profund traditionalisti, au silit liante ale omului cu macrocosmosul, cat si cu microcosmosul, care s-au transmis generatie de generatie, pornind de la | experienta primilor autohtoni, populatia MIAO. transmiterea s-a facut prin scris si era laconica, deoarece continea un fond sarac de cuvinte scrise pe o lama osoasa (intre 10 si 65 de expresii).
Cu toate ca scrierea a evoluat calitativ, fondul de cuvinte a ramas in continuare sarac, indiferent de faptul ca aceste cuvinte au fost sapate in \"stele de piatra\" in jurul anului 175 i.e.n. sau elaborate cu cerneala si penel in anul 115 i.e.n., ca in 105 e.n. sa apara inscriptii chiar pe hartia abia descoperita.
Chinezii in general si medicii in special considerau ORGANISMUL CA UN MICROCOSMOS ASEMENEA MACROCOSMOSULUL total supus legilor acestuia, in care dominau cele 5 ELEMENTE: APA. FOCUL. PA,MA,NTUL. LEMNUL si METALTJL. Totul era interpretat, in medicina, prin prisma acestor puncte de vedere, indiferent de faptul ca medicina era EMPIRICA, sau se folosea de MAGIE, VRA,JITORIE sau ASTROLOGIE. De altfel, la curtile imperiale ale chinezilor se bucurau de o deosebita influenta prezicatorii si vrajitorii de toate felurile. Cauzele bolilor erau zeificate, deci trebuiau imblanzite.
VA,NTURILE din deserturile Mongoliei, ce se abateau asupra locuitorilor de pe Fluviul Galben, erau cauza a nenumarate imbolnaviri sezoniere. Dar aceste vanturi aveau ca stapan pe zeul FENG PO, deci el irebuia INVOCAT DE CA,TRE MEDICI in procesul de vindecare al bolilor. La fel, era invocat stapanul ploii, YU SHI, sau stapanul tunetelor, LE GONG.
Prin intreaga organizare a vietii din China, FAMILIA STA,TEA IN EPICENTRUL acestei organizari.
II. Traditia medicala chineza veche inca din primele 3 milenii punea in centrul obiectivelor sale Medicina sociala, deoarece in conceptia lor ordinea universala spre care tind toti oamenii si care este proprie intregii naturi trebuie sa cuprinda viata sociala, sanatatea, sentimentele si gandirea omului. Viata familiala reprezenta epicentrul medicinei sociale, care acorda o nespus de mare grija mamei si copilului. CONFUCIUS silise ca norma obligatorie maxima: \"Femeia este principala legatura in relatiile familiale\", pe care medicii o propovaduiau si o incurajau cu asiduitate. La fel, si principiile filozofului MO-ZI (479 - 381 i.e.n.) privind \"austeritatea\" erau pazite de catre intreaga societate. Cuvantul chinez de \"SOTIE\" se scria cu aceleasi ideograme ca si cuvantul \"EGAL\"- intrajutorarea intre sot si sotie era perfecta, fiind unanim evidentiat principiul \"AZNTRE SOT SI SOTIE TREBUIE SA, EXISTE AZNDATORIRI RECIPROCE\", pentru prevenirea oricaror vicisitudini cauzate de munca excesiva sau de boli. inaltul grad de apreciere al femeii, ca principal factor in etnogeneza, 1-a facut pe vcnetianul MARCO POLO sa constate: \"NU EXISTA, GELOZIE SAU SUSPICIUNI FATA, DE FEMEIA CHINEZA,. Aceasta este tratata cu deosebit respect, fara cuvinte necuviincioase\". Modul acesta de apreciere deosebita a femeilor a facut posibil faptul ca inca din secolul 3 i.e.n. unele dintre ele sa ocupe functii de PREOTESE DE RANG AZNALT si chiar de PREOTESE VINDECA,TOARE
Pentru prevenirea degenerarilor genetice, nu se admitea casatoria intre doi parteneri daca aveau ACELASI NUME. Solidaritatea familiei era fundamentala si ea era silita prin copii, de preferat in NUMA,R MARE. \"Nu exista pacat mai groaznic decat lipsa de pietate fata de familie\", spunea filozoful CONFUCIUS. Si asa cum reiese din toate datele istorice pe care le aveau, chinezii se supuneau cu mult sarg acestui principiu. Despartirea era posibila, dar numai prin consimtamantul mutual in cazuri extreme, ca STERILITATE, EPILEPSIE sau ADULTER. Daca nu intervenea despartirea, femeia, mai ales in cazuri de sterilitate, admitea concubinajul sotului si-l trata cu respect si pe el, si pe partenera sa, dar ramanea in continuare stapana casei, avand grija deoasebit de umana fata de copin naturalizati. Din cele mai vechi timpuri, s-a incurajat natalitatea, ca scop principal al vietii.
Ansamblul normelor etice de convietuire dirija si activitatea preotilor, ca si a medicilor. Cele trei religii existente (confucianis, daoism si budhism) admiteau invocarea de catre medici a zeilor protectori impotriva fiecarei boli in parte (CIUMA,, VA,RSAT, ASTM, POJAR etc). Conceptia cosmogonica punea aparitia tuturor fenomenelor, ca si a bolilor, pe seama celor doua principii contrarii YANG si YIN. ECHILIBRUL dintre ele se sustinea ca da \"Ordinea Universala\", STAREA DE SA,NA,TATE. Dezechilibrul intre aceste doua principii ducea la DEZORDINE, LA STAREA DE BOALA,. Aceste doua principii convietuiesc in fiecare fiinta in raporturi diferite, date de veriile combinatii ce ajung pana la 11.520 de variante, fapt ce se exprima tot prin atatea fenomene patologice.
YANG este un principiu masculin, iar YIN are o origine feminina. Principiul masculin inseamna: lumina, primavara, vara, aerul, soarele, culoarea rosie, caldul, uscatul, numerele impare fi. 3. 5. 7. 9). in timp ce principiul YIN simbolizeaza intunericul, iarna, toamna, pamantul, luna, negrul, umedul. recele si numerele pare (2. 4. 6. 8. 10). VIATA ESTE O CONTINUA, ALTERNANTA,: lumina-intuneric, vara-iarna, zi-noapte, par-impar, frumos-urat, rau-bun, gratios-dizgratios, SA,NA,TOS-BOLNAV. Aceste elemente contradictorii salasluiesc in acelasi fenomen, obiect sau actiune, deci si in om. in cele 6 carti ale lui Confucius sunt urmarite atent aceste contradictii si intr-un mod mai special in \"Analele primaverii si ale toamnei\" in care autorul mentioneaza: \"sa cauti in tine cauza nereusitei tale\", deci in contradictiile tale interne, concluzionand ca \"in toate treburile trebuie sa te arati foarte atent\", fiindca orice lucru este compus din 2 principii diferite ce se gasesc in proportii inegale, cu dominanta fie in al factorului Yang, fie al celui Yin.
Dn punct de vedere emhriologic. aceste principii puteau fi legate de existenta ductusurilor genetice ale lui Wolff si Muler (de tip Mesenephricus sau paramesencphricus).
Din punct de vedere fiziologic, predominanta principiului Yang in organism accentueaza functiile, in timp ce principiul Yin duce la scaderea functiilor, de aceea medicii vorbeau de boli de tip Yang, de exemplu in insolatii. febre eruptive, dizenterii intestinale, hepatite, colite, epistaxjsuri. hemoragii. si de boli Yjq in bronsite, laringite. pneumonii, rinite. amigdalite, lombargii etc.
Medicii chinezi acordau o deosebita importanta pulsului, descoperind peste 200 de pulsuri tahicardice sau bradicardice, din care 26 prevesteau moartea.
III. Conceptia anatomica era foarte deficitara, in intelesul cuvantului, vaga, admitandu-sc ca \"inima produce sangele\", ca \"plamanul este unul singur\" si ca \"suflul vital\" inspirat de el trimite sangele din inima in corp, ca \"ficatul este centrul inteligentei, el trimitand sangele primit din inima in toate celelalte viscere\", ca splina arc o functie de nutritie\". Ciudata era si ideea privind rolul in procesul de reproducere a rinichiului drept, iar a rinichiului stang in \"evacuarea toxinelor\".
Pupa medieji chinezi, viscerele se imparteau in VISCERE GOALE (Yin), ca de exemplu stomacul, ca urinara, cula biliara, intestinul subtire, intestinul gros, si VISCERE PLINE: rinichiul, inima, ficatul, splina, testicoli etc.
Nu sunt amintite in scrierile lor: ovarele, pancreasul, maduva spinarii, sistemul nervos central, sistemul nervos periferic. Creierului nu i se dadea nici o importanta, gandirea fiind un atribut al ficatului.
Boala nu era localizata in diferite organe. Pentru medicii chinezi ORGANISMUL ERA UN TOT UNITAR, abordarea diferitelor viscere fiind imposibila, deoarece preotii interziceau orice fel de disectie.
IV. Din aceste motive, si tratamentele au vizat, in special, raspunsul intregului organism pe linie nervoasa, mecanismul terapeutic avand evidente rezultate prin REFLEXOTERAPIA indusa de ACUPUNCTURA si TGNIPUNCTURA,.In tratamentul prin acupunctura se foloseau ace fine, lungi de 10-20 cm, confectionate din argint, otel sau aur, care se introduceau transcutan pana in tesutul celular subcutanat al tegumentelor sistematizate pe diferite meridiane.
Actiunea reflexa se efectua prin 360 de puncte de excitatie. Dupa modul de introducere (intepare directa sau insurubare), se obtineau fie efecte excitante, fie inhibante asupra unor receptori nervosi din diferite organe.In acest mod se tratau: CONTRACTURI, SPASME, ALGII, NEVRALGII, MIGRENE, CEFALEI, LUMBALGII, SCIATICE si unele forme de SURDITATE. inteparea timp de 30-60 de secunde era considerata ca arc un efect CALMANT, in timp ce aceeasi manopera efectuata 5-6 minute avea rezultate stimulante.
Ignipunctura consta din mici cauterizari ce duceau la stimularea generala a organismului sau la distrugerea unor tesuturi (vegetatii). Ignipunctura stimulativa se efectua prin aprinderea pe piele a unor mici gheme de bumbac care au fost, in prealabil, imbibate cu uleiuri de plante medicinale, aromatice, excitante etc.
Atat acupunctura, cat si ignipunctura nu se administrau in boli cu leziuni organice, ci numai cu disfunctii.
Din punct de vedere medicamentos, retinem faptul ca medicul IUN-TZEN (212 i.e.n.) a scris o sectiune de farmacologie in care erau expuse 113 RETETE, cuprinzand 170 de feluri de MEDICAMENTE. Erau frecvent intrebuintate sarurile de oxid de mercur, de SULFAT DE SODIU, de FIER, de ARSEN, cat si o multime de vegetale cu efect terapeutic (substante amare si extracte de SECARA CORMUTATA,), cat si diferite decocturi din familia ARTE-MISIA. Chiar si in uleiul preparat pentru ignipunctura erau incluse diferite PUDRE DE TE.
Religia daoista, fondata de LAI-ZI in secolul 4 i.e.n., a introdus nenumarate practici dietetice, NORME PRIVIND VIATA SEXUALA,, reactualizarea magiei, IGIENA RESPIRATIEI si o seama de masuri psihoterapeutice de reprimare a instinctelor. Tot daoismului ii revine ii revine si introducerea ANALGEZICELOR AZN CHIRURGIE, a HELIOTERAPIEI si a KINETOTERAPIEI (kineziterapia).
Budhismul, la randui lui, a incurajat dietetica si multitudinea tehnicilor respiratorii care se efectueaza si azi la toate varstele.In aparitia bolilor, cat si in evolutia lor, chinezii nu s-au ferit sa acorde un rol bizar dragoniior, cat si unor divinitati protectoare a usilor, a patului, a casei.
V. incurajarea de catre medici si de catre religie a dieteticii a pus la dispozitia bolnavilor peste 200 de FELURI DE MA,NCARE: 40 pe baza de fructe, 17 racoritoare, 19 pateuri, iar in perioada de convalescenta lista se completa cu 29 de feluri de peste uscat, 57 de prajituri si chiar 54 de feluri de bautura. Era preferat meiul (mamaliga), orezul, graul, orzul, ficatul, rinichii, 18 varietati de taslole, 9 de orez, 8 de pere, 11 de caise. Nu se consumau produse din lapte. in plina sanatate erau admise si bauturile fermentate din mei, orez (asemanatoare berii), dar condimentate cu diverse mirodenii. Avea o mare trecere atat la bolnavi, cat si la sanatosi, CEAIUL EUFORIZANT, cu atat mai mult cu cat apa sterilizata prin fierbere proteja organismul de diferite epidemii destul de frecvente.In momentul decesului se presupunea ca sufletul vegetati(PO) ramane legat de corpul omului pe care 1-a slujit si dupa moarte. Spre deosebire de acesta, sufletul aerian (HUN) se intoarce la Stapanul Suprem, cum era numit de Confucius (555 - 479 i.e.n.).

Tipareste Trimite prin email


  Sectiuni Boli si tratamente:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai




 
Adauga documentAdauga articol scris
 
Copyright © 2008- 2014 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor