mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Homeopatie
Index » Boli si tratamente » Homeopatie
» Remediile

Remediile







De multe ori otravurile si leacurile se prepara
din aceleasi substante; diferite sunt numaiIntentiile cu care sunt date si unele si altele.
PETER MERE LATHAN

PROVENIENTA
Termenul remediu este folosit pentru a indica medicamentele homeopatice, adica acele substante diluate, dinamizate si administrate in concordanta cu principiul similitudinilor. Remediile sunt clasificate dupa originea lor, adica in vegetale, animale si minerale.
Remediile pe baza vegetala se prepara din te salbatice tinere culese din mediul lor natural si supuse prelucrarii in cel mult 48 de ore de la cules. In cazul in care specia respectiva nu se gaseste in habitatul ei natural sau este rba despre niste te exotice, in acele cazuri se folosesc niste te uscate sau de cultura.In cazul in care se folosesc tele tinere, aceste te se culeg in perioada infloririi lor, frunzele dupa dezltarea lor deplina, florile cu foarte putin timp inainte de a se deschide complet, pedunculii si tulpinile - dupa dezltarea lor si mai inainte de inflorire, invelisul exterior -in momentul in care incepe sa urce seva, partea lemnoasa - in acelasi moment ai urcarii sevei; radacinile telor anuale sau bianuale - la sfarsitul perioadei vegetative; radacinile telor perene - mai inainte de a se lignifica; fructele si semintele - la maturatie; mugurii - cu foarte putin timp inainte de a incepe sa se desfaca; mladilele - imediat dupa ce s-au desfacut mugurii.


Remediile pe baza de minerale se prepara din metale, metaloizi, minerale simple sau compuse.
Remediile de origine animala se obtin din corpuri intregi de animale sau din parti, organe ale acestora sau din secretiile lor; aceste remedii contin veninuri de serpi si alte vietuitoare veninoase ca paianjenii, diferite insecte, vietuitoare marine si se mai prepara din diferite produse sau secretii fiziologice si patologice.


PREPARAREA

Medicamentul homeopatic se obtine printr-o procedura de diluare, bine silita, din legatura constanta dintre o solutie si un solvent. Prepararea oricarei substante diluate este urmata intotdeauna de o miscare de agitare ritmica standard numita dinamizare. Dinamizarea are drept scop acela de a face ca substanta initiala sa devina activa din punct de vedere farmacologic. Din procesul de diluare rezulta tinctura-mama.
Tinctura-mama se extrage in mod diferentiat, intr-un anumit fel pentru substantele solubile si in altul pentru cele insolubile. in cazul remediilor provenite din substante solubile - cum ar fi extractele din produse de provenienta animala sau din te - substanta este diluata intr-o solutie hidroalcoolica (90% alcool pur si 10% apa distilata, proportiile putand varia in functie de substanta baza de plecare). Aceasta solutie este lasata sa stea o perioada cuprinsa intre 2 si 4 saptamani, timp in care se va agita din cand in cand flaconul, dupa care va fi supusa operatiunii de tescuite\".
In cazul remediilor obtinute din substante insolubile - cum ar fi aurul, carbonatul de calciu si grafitul - substanta initiala trebuie sa fie mai intai facuta farame, triturata, urmand a fi apoi diluata si folosita ca si cele solubile.


DILUAREA

Diluarea este metoda prin care se prepara remediul homeopatic folosindu-se in acest caz o substanta baza si un solvent.
Modalitatile de obtinere a diferitelor diluari homeopatice sunt urmatoarele:
1) Diluare de tip Hahnemann
SAU METODA FLACOANELOR SEPARATEIn acest caz materialul de baza este diluat, prin operatiuni succesive, intr-un solvent determinat, lichid sau solid, in proportie de 1:10 (diluare zecimala) sau in proportie de 1:100 (diluare centezimala). in cazul diluarii de tip Hahnemann sau cea in flacoane separate se pregatesc o serie de flacoane de sticla cu dopurile respective din material inert, intr-un numar care sa corespunda gradului de diluare centezimala (sau zecimala) ce se doreste a se obtine. in primul flacon se introduc 99 de parti in lum (ml) din solventul corespunzator si se adauga o parte in greutate (g) din materialul de baza.-Se executa cel putin 100 de miscari de agitare obtinandu-se astfel prima diluare centezimala de tip Hahnemann\" (1CH). A doua diluare centezimala (2CH) se prepara prin scoaterea unei parti in lum din aceasta prima substanta diluata si introducerea acelei parti intr-un al doilea flacon ce contine 99 de parti de solvent. Se agita din nou de 100 de ori. Se procedeaza in acelasi mod pana ce se obtine diluarea dorita.
Diluarea zecimala\" se obtine folosindu-se o procedura asemanatoare, proportia fiind in acest caz de 1:10. in functie de solventul folosit, se obtin niste substante lichide sau diluari propriu-zise si substante solide sau triturari. Substantele diluate sau triturarile sunt denumite cu urmatoarele abrevieri: CH - pentru centezimale, D, DH, X sau XH - pentru zecimale si acestea sunt precedate de un numar care ii corespunde gradului de diluare.
Acest mod de preparare, propus de Hahnemann, este cel mai ortodox\" si cel mai des experimentat. Si acesta permite prepararea unor substante diluate precise si cu o crestere liniara. Fiecare flacon contine o substanta diluata homeopatica pura, fara niciun fel de amestec. Dar aceasta metoda are si o limita si anume aceea de a nu permite prepararea unor solutii homeopatice concentrate data fiind durata prea mare a prepararii si cantitatea mare de alcool si de recipiente care se folosesc. in ciuda acestor lucruri, aproape toate farmacopeele oficiale precum si literatura de specialitate se refera la acest timp de diluare.
2) Diluarea korsakoviana sau metoda flaconului unic
Aceasta metoda s-a nascut in secolul trecut si este opera lui N. Korsakov. Korsakov a fost neit sa prepare niste medicamente in timpul campaniilor militare si dat fiind ca nu dispunea de flacoanele necesare pentru a obtine diluarile respective potrivit metodei lui Hahnemann, Korsakov a folosit singurul flacon pe care il avea.


Acest procedeu prevede folosirea unui singur flacon din sticla, de 15 ml, in care se introduc 5 ml de tinctura-mama dupa care flaconul se agita de cel putin 100 de ori. Flaconul se goleste prin aspirare sau prin rasturnare, asteptand sa se scurga continutul pana la ultima picatura. Se introduc apoi in flacon 5 ml de apa distilata, o cantitate care reprezinta de aproximativ 99 de ori lumul tincturii-mama (TM), tinctura care a ramas lipita de peretii flaconului. Se agita flaconul de cel putin 100 de ori si se obtine astfel prima diluare korsakoviana (1K). Se goleste din nou flaconul si se introduc 5 ml de apa distilata. Se agita din nou flaconul de cel putin 100 de ori si se obtine astfel cea de a doua diluare korsakoviana (2K). Si se procedeaza in acest mod pana ce se obtine diluarea dorita.
Dat fiind faptul ca in acest caz exista numerosi factori care influenteaza metoda respectiva (temperatura, porozitatea sticlei, timpul de scurgere din flacon, capacitatea redusa a acestuia) diluarile prin metoda Korsakov sunt excluse din multe farmacopei oficiale. Avantajul acestei diluari este lotusi acela ca metoda respectiva permite prepararea unor solutii homeopatice .tari\" prin niste operatiuni care nu cer prea mare efort.
3) Diluarea In proportie 50:1OOO (LM)
Aceasta metoda a fost descrisa de Hahnemann in cea de-a sasea editie a lucrarii Organon (1842).
Pentru prepararea substantelor diluate LM1 este necesar sa fie dizolvate 60 mg (o farama, un bob) dintr-o triturare C3 a substantei ce trebuie sa fie dinamizata in 20,0 ml de etanol 15% (echivalentul a 500 de picaturi). O picatura din aceasta solutie este introdusa intr-un recipient de sticla si amestecata cu 2,5 ml de etanol 86% (echivalentul a 100 de picaturi); apoi recipientul continand amestecul respectiv se agita de 100 de ori. Cu aceasta solutie se impregneaza mai apoi in mod uniform 100 g de globule, de marimea 1 (circa 50 000 de globule); dupa operatiunea de impregnare, care se efectueaza intr-un recipient inchis, globulele se usuca in aer liber. Aceste globule corespund substantei diluate LM1.
Pentru prepararea substantei diluate LM2 este necesar ca intr-un mic recipient de sticla sa fie dizolvata intr-o picatura de apa o globula LM1; se adauga mai apoi 2,5 ml de etanol 86% (circa 100 de picaturi) si acest amestec se agila de 100 de ori. Cu aceasta solutie se impregneaza in mod uniform 100 g de globule de marimea 1 (circa 50.000 de globule) si dupa operatiunea de impregnare, care se efectueaza intr-un recipient inchis, globulele sunt lasate sa se usuce in aer liber.
Diluarile succesive se prepara in acelasi mod.


4) Diluarea in flux continuu

Aceasta metoda poate fi folosita in cazuri de diluari sporite. Substanta 30CH, preparata dupa metoda Hahnemann, este folosita drept produs de baza pentru efectuarea a 970 de diluari de tip korsakovian. Aceasta a mia parte reprezinta punctul de plecare pentru diluarile succesive; metoda consta in trecerea unui tub de sticla - prevazut cu un sistem de descarcare peste pragul de 5 ml - printr-un jet de apa care dilueaza treptat substanta de baza aflata in tub. Se apreciaza ca dupa trecerea unui jet de apa avand capacitatea de 1 litru cei 5 ml care raman pe fundul tubului ii corespund celei de-a doua suta diluare (5 ml x 200 = 1 000 ml). Aceasta metoda gaseste aplicari din ce in ce mai restranse, iar faptul ca diluarile obtinute gratie acesteia nu inspira incredere face ca metoda respectiva sa nu fie luata in seama de farmacopeele oficiale.


DINAMIZAREA

Dinamizarea reprezinta un procedeu - codificat de Hahnemann -care consta in supunerea solutiei diluate unor agitari puternice fapt care face ca remediul homeopatic astfel obtinut sa fie unul activ.
Procesul de diluare a substantei permite eliminarea eventualelor efecte toxice iar prin intermediul agitarii substanta devine activa din punct de vedere biologic si in masura sa exercite o actiune terapeutica.
Actiunea terapeutica isi face simtita prezenta in toate dinamizarile -chiar si in cele superioare actiunii substantei 12CH - si care, potrivit legii chimice a lui Agadro, nu contin nicio molecula din substanta originala. Dar actualele cunostinte stiintifice nu permit definirea caracteristicilor fizico-chimice ale remediului si nici a modului in care acesta actioneaza.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor