mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Alte boli
Index » Boli si tratamente » Hidroterapia » Alte boli
» Dismenoreea (menstruatia dureroasa)

Dismenoreea (menstruatia dureroasa)





Descriere.
In ultima parte a secolului, dismenoreea a fost etichetata de femei ca un blestem, iar de ginecologi ca o enigma. in diferite perioade, cauzele au fost atribuite starii mentale, nutritionale, emotionale, de ambianta si hormonale. Se stie ca femeile care au menstruatii dureroase pot da nastere la copii pe cale naturala.
Uneori, crampele dureroase din timpul menstruatiei sunt asa de severe, incat femeile nu mai sunt in stare de nici o actitate si ele sustin ca travaliul din timpul nasterii a fost mult mai usor de suportat in atie cu perioada menstruala. Aceasta sugereaza ca ele nu au un prag scazut de toleranta a durerii, asa cum s-a considerat in cazul dismenoreei.

Totusi, cea mai buna teorie este teoria endocrina (care a fost verificata de multe ori prin folosirea consecventa a pilulelor anticonceptionale), si anume: dismenoreea este minima cand se administreaza o cantitate suficienta de estrogeni si progesteron pentru oprirea ovulatiei. Sir William Osler a spus intr-una din conferintele sale: \"Menstruatia constituie lacrimile unui uter dezamagit\", aceasta insemnand desigur ca intreaga functie menstruala este angrenata sa produca o sarcina si, cand aceasta nu apare, cuibul care a fost pregatit in pantece ca sa adaposteasca sarcina este aruncat. Aceasta se poate face in doua feluri: (1) picurand ca o gheata topita si prelingandu-se printr-un col mic, ceea ce nu este dureros; (2) prin desprinderea intregului cuib in mod precipitat, asa incat el blocheaza trecerea in canalul cercal si femeia trebuie sa nasca acest cheag printr-un col care opune rezistenta, ceea ce produce contractii uterine dureroase si greturi. In general, orice program de exercitii consecvente, care stimuleaza circulatia, va diminua durerile menstruale. De asemenea, o dieta bogata in seminte (Geneza 1,28.29) va asigura materia prima pentru producerea hormonilor. Aceasta va preveni desprinderea prematura a mucoasei ce captuseste uterul si care ar putea produce durere. Odihna regulata si adecvata si perioadele de somn sunt de asemenea importante, intrucat oboseala provoaca o congestie in general, iar congestia normala dinaintea men-struatiei este marita, provocand o durere mai mare. imbracamintea este de asemenea importanta. Daca extremitatile sunt saracacios acoperite sau libere pe vreme rece, congestia pelna este fiziologic marita si de asemenea durerea.

Tratament


a. Pastrati-va in general caldura corpului.

b. Baie fierbinte la picioare (.9)


c. Baie fierbinte generala (.36)

d. Fomentatii (la pels sau in regiunea lombara) (. 14).


e. Exercitii pentru dismenoree.


Obiectivul exercitiilor este de a intinde ligamentele scurtate, care se intind intre partea de jos a spatelui si cea anterioara a pelsului si picioarelor. Ligamentele scurtate pot duce la o inclinatie crescuta a pelsului si la o atingere si iritare a nerlor periferici care trec prin sau pe langa ligamentul respectiv.
Exercitiile trebuie continuate o perioada de timp, chiar daca s-a obtinut diminuarea durerii. Exercitiul trebuie e-xecutat de 3 ori pe fiecare parte, in 3 sedinte pe zi.


f. Exercitiul:

(1) Stati drept, cu partea stanga a corpului la o distanta de un cot - de perete, picioarele alaturate, antebratul si palma mainii stangi fiind plasate pe perete, cotul la inaltimea u-merilor, iar mana dreapta in soid.
(2) Contractati puternic muschii abdominali si fesieri, tragand bazinul in spate.
(3) impingeti usor soldurile inainte si in diagonala fata de perete, apasand cu mana.


(4) Pastrati pozitia.

(5) intoarceti-va usor la pozitia initiala si repetati exercitiul de doua ori.
(6) Repetati exercitiul de trei ori in partea opusa (deci c mana stanga in sold, n.t).
g. Lucruri pe care sa le retineti:
(1) Tineti muschii abdominali si fesieri puternic incordati.
(2) Tineti genunchii intinsi.
(3) Tineti umerii si cotul in unghi drept la perete, cu antebratul la inaltimea umerilor.
(4) Tineti umerii relaxati. _


(5) Tineti cotul pe perete si etati rasucirea corpului.

(6) Etati atingerea peretelui cu trupul.
(7) impingeti soldurile in diagonala in fata cat se poate mult.
( . 124-l25 pentru ilustratie)



Tipareste Trimite prin email

Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor