mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Fiziologie
Index » Boli Si Tratamente » Fiziologie
» IMUNOLOGIE SANGUINA

IMUNOLOGIE SANGUINA







Sistemul imun este al 3-lea sistem de reglaj . El nu lupta impotriva microbilor , ci impotriva epitopilor ( epitopii reprezinta de fapt infomatiE ) . Sistemul imun este un sistem fundamental de reglaj , care supravegheaza "conversatia" chimica din organism . Acest lucru este realizat de reteaua imunitara ( concept fundamentat de JernE ) .
}n organism exista sute de milioane de idiotipuri de anticorpi , fiecare idiotip reactionand cu un determinant antigenic . Este posibil sa existe un idiotip Ac. caruia sa-i corespunda ( pe principiul cheie-lacaT ) un alt idiotip Ac ; astfel , intre ei apare o interactiune de tip Ag-Ac . }n organism exista o permanenta interactiune idiotip - antiidiotip , in aceste interactiuni putand fi antrenati si hormoni .


Reteaua imunitara poate fi :


- umorala ( interactiuni prin AC )
- celulara ( interactiuni prin receptori limfocitarI ) .
Sistemul imun trebuie stimulat direct . Exista medicatie imunoreglatoare ( in cazul transplantului , pentru pastrarea grefei se administreaza substante imunosupresoarE ) .


GRUPELE SANGUINE


Imunologia sanguina prezinta cateva particularitati : eritrocitele nu sunt marcate cu Ag ce apartin CMH ( in organism sunt 3 exceptii : eritrocitul , spermatozoidul , neuronuL ) .
Grupa sanguina este un esantion populational ce poseda pe hematii unul si acelasi Ag sau perechi de Ag bine determinate .
Lendstein ia seruri de la 6 persoane . De la fiecare ia 6 picaturi de ser si amesteca reciproc hematiile . }n urma acestui experiment cele 6 persoane pot fi grupate in 3 esantioane :

- grup O : neaglutinogen


- grup A : sunt aglutinate doar de eritrocitele l
- grup B : sunt aglutinate doar eritrocitele A
Peste un an se mai descopera inca un comportament ( P0 ) . Acesta este al 4-lea grup : grupul AB .

Grupul O :


- hematiile au un Ag H pe membrana , dar in ser nu exista anticorpi anti H .
- in serul acestor indivizi se gasesc : Ag H si aglutininele  ,  .
Grupul A : Ag A si aglutinina 

Grupul B : Ag B si aglutinina 


Grupul AB : Ag A , Ag B , iar aglutininele lipsesc .
Ulex europaeus este o planta ce are aglutinine anti H .
Sistemul imun al A , B , AB nu fabrica Ac. antiH pentru ca in dezvoltarea genelor sistemului ABO se porneste de la fabricarea unui paraglobozid . Asupra acestui paraglobozid actioneaza o enzima fabricata de gena H ( gena H produce o fucoziltransferazA ) . Aceasta enzima transforma paraglobozidul in Ag H .
Pe hematiile de grup A , Ag H este transformat in Ag A . }n sangele de grup B , gena B actioneaza asupra Ag H pe care-l transforma in Ag B . Similar , pentru grupul AB , Ag H este transformat in Ag AB .
Deci gena H exista la toti oamenii , dar Ag H este transformat in alt Ag , in functie de prezenta genelor A , B , AB .
}n lume exista fenotipul Bombay : in locul genei HH , exista gena hh , iar acesti indivizi secreta Ac anti H .
}n Romania un procent de 33 % din populatie este de grup O , 43 % de grup A , 16 % de grup B si 8 % de grup AB .


Subgrupele sanguine
Daca se amesteca ser proaspat de grup O cu 100 de picaturi ce contin hematii de la 100 de oameni distincti ce apartin grupului A , in toate cazurile se produce aglutinarea .
Daca se amesteca ser vechi de grup O cu acelasi nr. de picaturi se vor aglutina 80 % ( aceste hematii apartinand subgrupului A1 ) , iar 20 % nu se vor aglutina ( aceste hematii apartinand subgrupului A2 ) . }n concluzie exista 2 feluri de indivizi de grup A . Acest fapt este explicat prin ineficienta genei A , care nu transforma toate Ag H in Ag A , iar pe hematie vor exsita simultan Ag H si Ag A .
}n sangele de grup O sau B exista 2 feluri de aglutinine  :
- aglutinina  comuna , labila , ce nu se consuma in timp
- aglutinina 1 ce este anti A1 si este stabila si se pastreaza in serul conservat .
}n serul vechi  comuna dispare , dar 1 ramane .
Importanta practica : la indivizii de grup A1 pot aparea uneori , in mod neregulat , o aglutinina 2 ce este un anti A2 si un anti H . Daca acest om are nevoie de o transfuzie si i se da sange de grup O face accident posttranfuzional .
Expresia Ag A si Ag B poate diminua in anumite boli - in leucemia acuta grupa A apare ca grup O .
Exista si fenomenul invers : in infectiile cu Escherichia Coli eritrocitele pot acumula Ag B ; astfel , grupul A devine AB , iar grupul O devine B .



Aglutininele  si 


Ag A si Ag B pot avea origine eritroblastica sau extraeritroblastica .
Ag eritroblastice sunt inserate transmembranare in membrana hematiei . Cele extraeritroblastice , Ag A , Ag B sau Ag H circula in sange si sunt doar absorbite pe suprafata hematiei . Cand circula libere , aceste Ag se pot secreta in lacrimi , saliva , sprema , urina .
Pentru a fi de tip secretor , individul trebuie sa posede gena S ; dintr-o populatie data 80 % este de tip S .
Ag H , A, B apare din luna a 2-a a embriogenezei . Aglutininele  ,  apar dupa nastere , deci nou-nascutii pana intr-un an pot fi primitori universali . Treptat , titrul acestor aglutinine creste .
Ag A sau B exista si la microbi . Acesti microbi stimuleaza sistemul imun si duce la secretia de aglutinine .
Puterea antigenica a hematiilor este mare la adulti si scazuta la batrani .
Sistemele ABO si Rh sunt sisteme de importanta medicsla practica .


Sistemul Rh

Este descoperit mult mai tarziu .


Fenomenul de aglutinare inversa reprezinta atacul exercitat de aglutininele donatorilor asupra hematiilor primitorului . Acest fenomen se intampla doar la transfuzii mari . La transfuzii mici , nu are loc , pentru ca aglutininele donatorului se dilueaza , iar titrul acestora scade .
Aglutininele sunt fixate de-a lungul endoteliilor venoase unde se face transfuzia .
Regula transfuziilor mari : transfuziile mari se fac doar izogrup . Foarte important este sa se determine si subgrupul .
}n transfuziile repetate pot aparea accidente grave , de aceea se aplica regula transfuziilor repetate ce tine cont de sistemul Rh .
Daca o persoana Rh ( - ) primeste transfuzii repetate Rh pozitiv izogrup , la prima transfuzie are loc imunizarea prin sinteza de aglutinine antiRh . La a 2-a transfuzie cu sange Rh pozitiv apare accidentul posttransfuzional .
Sangele fetal Rh pozitiv nu trece in circulatia materna . La nastere , cand se rup vilozitatile placentei are loc o mica injectare de sange fetal in sangele mamei . Astfel primul copil Rh pozitiv se naste absolut normal . La doilea copil Rh pozitiv , Ac formati ataca splina si ficatul .


Boala hemolitica a noului-nascut


1. Anemia cu eritroblastoza fetala - este cea mai usoara forma .
2. Icterul grav ( nucleaR ) - hemoliza este mai intensa, iar Hb se depune in nucleii bazali si in alte zone ale SNC . Mortalitatea este de  40 % .
3. Anasarca feto-placentara - are o mortalitate de 100 % .






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai