mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Fiziologie
Index » Boli Si Tratamente » Fiziologie
» FIZIOLOGIA EXCRETIEI

FIZIOLOGIA EXCRETIEI







Excretia reprezinta eliminarea unor deseuri metabolice toxice sau inutilizabile , la exterior . Organele care realizeaza excretia sunt :
1. Plamanul - excreta CO2

2. Pielea excreta sudoarea


3 . Rinichiul - este cel mai important organ al excretiei si al homeostaziei mediului intern .

Functii fundamentale ale rinichiului :


1. Functia de curatire a mediului intern de substante toxice si inutilizabile ( functia de clearencE ) .
2. Functia de economisire a substantelor folositoare
3. Functia homeostazica :

- de mentinere a izovolemiei


- de mentinere a concentratiei ionilor H din mediul intern ( izohidriE )
- de mentinere a homeostaziei electrolitilor Na, Ca , K , Mg ( izoioniE )
- de mentinere a presiunii osmotice ( izotoniE )

4. Functie in eritropoieza


5. Furnizarea reninei  angiotensina  aldosteron


6. Functii metabolice : gluconeogeneza renala , hidroxilare in pozitia 1 a 25 - OH colecalciferolului , metabolismul Ca .
Rinichiul este format din nefroni alcatuiti din corpuscul renal si sistem tubular .
Suprafata totala de filtrare este de 2 m2 , iar suprafata totala a sistemului tubular este de 4 m2 . Deci rinichiul are o suprafata totala efectorie de 6 m2 .
Exista cate 1 milion de nefroni / rinichi . Nefronii corticali au ansa Henle foarte scurta , iar cei juxtamedulari au ansa Henle foarte lunga .


Unitatile functionale ale nefronului
1. Segmentul de ultrafiltrare : corpusculul renal
2. Segment de " contractie " volemica izoosmotica : tub contort proximal
3. Segment de recirculare in contracurent : ansa Henle , componenta ingusta a ansei .
4. Segment de dilutie : partea groasa a ramurii ascendente a ansei Henle , tubul contort distal , partea juxtamedulara a tubului colector .
5. Segment de concentrare a urinii : tubii drepti , piramidele Malpighi .
}n absenta hormonului ADH , segmentul de dilutie se prelungeste pana la papila renala .
Aparatul juxtaglomerular - este o populatie foarte heterogena de celule :
- celule mioepiteliale de la nivelul arteriolelor aferente si eferente
- celulele maculei densa ce exista la inceputul tubului contort distal cand vine in contact cu cele 2 arteriole .
- celulele Lacis

- celule musculare netede


Toate aceste celule sunt adunate in polul vascular al corpusculului renal . }ntre aceste celule exista schimburi permanente de informatie prin : contact direct si mesageri .
Rinichiul este foarte vascularizat : 100 g de rinichi primesc un debit de 300 ml / min. in comparatie cu 100 g de tesut obisnuit ce au repartizate un debit de 0,8 ml/min .
90 % din debitul renal iriga corticala renala , 9 % iriga portiunea juxtaglomerulara , iar 1 % iriga piramidele .
}n sistemul vascular renal exista 3 retele de capilare :
- o retea ce incepe si se termina cu arteriole

- o retea de capilare peritubulare


- o retea de capilare la nivelul ansei .
Presiunea din aceste retele capilare sunt diferite : preisiunea din capilarele glomerulare este de 50 mmHg , iar presiunea din capilarele peritubulare este de 10 mmHg .
Investigarea functiei rinichiului se face fie prin analiza urinei , fie prin analiza plasmei .


Substantele din plasma
- proteine , glucide , lipide ; acestea lipsesc din urina normala , iar proteinuria, glucozuria si lipouria sunt patologice .
- saruri minerale : Na , K , Cl , ce exista in urina finala in concentratii comparabile cu plasma :


- Na :140 mEg / l in plasma ; 150 mEg / l in urina
- Cl : 105 mEg / l in plasma ; 210 mEg / l in urina
- K : 5 mEg / l in plasma ; 35 mEg /l in urina
- substante acide : fosfati , sulfati , ce exista in concetratii mult crescute in urina fata de plasma :
- fosfati : 3 mEg/ l in plasma , 150 mEg / l in urina
- sulfati : 2 mEg / l in plasma , 180 mEg / l in urina
- creatinina : 1 mg / dl in plasma , peste 100 mg/dl in urina
- azot : 0,05 mg/ dl in plasma , 50 mg / dl in urina .
}n datele de mai sus , plasma este comparata cu urina finala , nu cu urina primara .
}n 24 ore se formeaza 180 l de urina finala . Deci din 30 000 mEg de Na ( cantitatea din 180 l de urinA ) , in 24 ore se elimina  300 mEg de Na .


Mecanismul formarii urinei


Clasic, urina se formeaza prin : ultrafiltrare , secretie , reabsorbtie . Urina se formeaza in 2 etape :
- etapa glomerulara : in aceasta etapa se realizeaza ultrafiltrarea
- etapa tubulara : in aceasta etapa se realizeaza secretia si reabsortia

Ultrafiltrarea glomerulara


La acest proces participa glomerulul vascular si membrana de filtrare . Prin membrana de filtrare proteinele nu pot trece datorita spatiilor foarte mici din filtru , si datorita electronegativitatii filtrului renal .
}ntre capilarele glamerulare exista celulele mezangiului ( celulele LaciS ) cu rol de curatare a filtrului si de reglare a porozitatii ( permeabilitatiI ) filtrului .
Acest proces se realizeaza sub actiunea fortelor de filtrare .

Fortele de filtrare



Forta profiltranta este de 50 mmHg . Forta antifiltranta este de 30 mmHg ( presiunea coloid osmoticA ) plus 10 mmHg din capsula Bowman .
Din diferenta celor 2 forte rezulta presiunea efectiva de filtrare egala cu 10 mmHg .
Coeficientul de filtrare este egal cu raportul dintre filtrat si presiunea efectiva de filtrare  Kf . Kf  125 / 10  12,5 ml filtrat pentru fiecare mm Hg / min .
}n tesuturi se filtreaza pe minut  16 ml .
}ntr-un capilar tisular , procesele de filtrare reabsorbtie sunt controlate de factori coloid-osmotici.
Din unicitatea fortelor mai sus amintite rezulta echilibrul filtrare - resorbtie .
La nivelul rinichiului , filtrarea este hotarata de aceste forte , dar reabsorbtia scapa de acest control , putand astfel exista pericolul unui dezechilibru intre filtrare si reabsorbtie .
Parrticularitatile utrafiltratului - poate fi considerat plasma fara proteine . Aproximativ 30 mg proteine / dltrec in ultrafiltrat in mod real . Ele nu apar in urina definitiva pentru ca vor fi reabsorbite .






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni


     
    Fa-te cunoscut! invitatie-1
    Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

    Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

     

    Creaza cont si exprima-te

    invitatie-3
    vizitatorii nostri pot fi clientii tai