mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Diabet zaharat
Index » Boli si tratamente » Diabet zaharat
» Primul pas: evitarea celor daunatoare

Primul pas: evitarea celor daunatoare


Share



Diabetul a denit epidemic odata cu imbunatatirea conditiilor economice: hrana abundenta si activitate fizica redusa. Aproximativ 70% din populatia tarilor dezvoltate isi incheie viata prematur datorita bolilor produse de stilul de viata. Si nu e de mirat, cand peste 60% prezinta un surplus ponderal sau obezitate.
Un hamburger sau cheeseburger, cu o portie mijlocie de cartofi prajiti si cu o doza uzuala de cola ofera 68 g grasimi (17 lingurite!), din care jumatate sunt acizi grasi saturati, aproximativ 15 g acizi grasi TRANS si 150 mg colesterol. Alimentele acestea sunt foarte sarace in fibre, bogate in sare, foarte bogate in zahar (20 de lingurite numai in cola!), bogate in proteine animale si lipsite de fitosterolii protectori. Iar cartofii sunt prajiti in ulei hidrogenat de bumbac -cultura cea mai incarcata de pesticide de pe glob! - ulei ce sta pe foc de dimineata pana la miezul noptii. Si, ca si cum toate acestea n-ar fi indeajuns, prajirea uleiului da nastere la acizi grasi TRANS si substante cancerigene, in timp ce pregatirea termica insuficienta poate duce la intoxicatii alimentare, de exemplu cu Escherichia coli. Grasimile saturate.



Consumul de acizi grasi saturati creste coles-terolemia, favorizeaza rezistenta la insulina, ateroscleroza si numeroase forme de boli canceroase.
Principalele surse de acizi grasi saturati sunt produsele animale. Cu cat o grasime este mai tare la temperatura camerei, cu atat continutul in grasimi saturate e mai mare. Peste 60% din grasimile din laptele de vaca sunt acizi grasi saturati. Carnea de vaca are si ea 40% din grasimi acizi grasi saturati, puii de gaina peste 30%, iar pestele intre 20% si 33%.
Pentru o atie, amintim ca acizii grasi saturati din grasimile getale reprezinta 6-25%, iar in majoritatea cazurilor numai 10-l5%.
O exceptie importanta ce merita retinuta o constituie uleiurile tropicale. Grasimea de cocos contine peste 85% acizi grasi saturati, uleiul de samburi de palmier peste 80% si uleiul de palmier peste 50%. Din nefericire, foarte multe preparate industriale getariene contin astfel de grasimi, deoarece sunt cele mai ieftine. Tot in astfel de uleiuri se pregatesc si cartofii prajiti!

Cercetatorii de la Unirsitatea John Hopkins, SUA, au gasit ca, cu cat proportia de grasimi saturate din alimentatie e mai mare, cu cat mai mare este cantitatea de grasime abdominala din jurul organelor interne. in schimb, dietele bogate in acizi grasi monone-saturati se asociaza cu o cantitate mai mica de grasime viscerala.
Recomandatia Organizatiei Mondiale a Sanatatii pentru diabetici este ca grasimile saturate sa nu depaseasca 7% din aportul caloric total, ceea ce, pentru un regim cu 1500-l800 calorii, inseamna aproximativ 12 g. Cine se alimenteaza getarian si nu consuma uleiuri tropicale nu depaseste aceste cifre, deci nu exista nici un motiv de ingrijorare. Ideal este ca toti acizii grasi saturati sa fie inlocuiti cu acizi grasi mononesaturati, ceea ce va ameliora sensibilitatea fata de insulina.
Acizii grasi TRANS, Cand s-a facut cunoscut ca grasimile animale au efecte noci, industria alimentara s-a grabit sa gaseasca un inlocuitor accepil pentru fabricarea prajiturilor si a tuturor produselor de patiserie si brutarie. Solutia era ceva care suna foarte frumos: 100% grasimi getale".

Prin procesul de hidrogenare (adaugare de hidrogen sub presiune), plus unele substante chimice pentru a imbunatati gustul, uleiurile getale au fost facute sa aiba aspectul si gustul grasimilor animale. Astfel, cu aproximativ 90 de ani in urma, a aparut margarina, pentru a inlocui untul, untura de porc si de gasca. Fabricantii erau incantati, deoarece noile produse erau economice, foarte rezistente la oxidare (puteau sta vreme indelungata pe rafturile magazinelor) si erau semisolide. De asemenea, aceste grasimi se puteau folosi foarte bine la prajirea alimentelor, deoarece nu scoteau fum decat la temperaturi foarte ridicate (fumul fiind semnul degradarii calitatii!). Aceasta insusire permite prajirea foarte repede la temperaturi inalte. La randul lor, si consumatorii erau incantati. Credeau ca pot alege ceva bun, cu un gust admirabil si fara a schimba modul de gatire si hranire. in fond, cum s-ar putea ca ceva pronind din getale sa fie nesanatos?

Realitatea trista este ca, atunci cand extragem uleiul din plante (lasand in urma vitaminele, mineralele, fibrele si substantele fito-chimice) si apoi mai fortam intrarea hidrogenului in ulei, pentru a-l transforma intr-o grasime solida, indepartam foarte multe din boabele de soia, semintele de floarea-soarelui sau germenele de porumb, iar produsul obtinut este foarte departe de proprietatile benefice pe care aceste boabe le aau in starea lor naturala.
Si, ca o ultima lovitura, procesul hidrogenarii schimba conuratia acizilor grasi nesaturati CIS intr-o forma numita TRANS. De obicei,
acesti acizi TRANS sunt cu totul trecuti cu derea pe etichetele alimentelor, denind o riila amenintare ascunsa a sanatatii.
Aproximativ 90% dintre acizii grasi TRANS din alimentatie sunt produsi prin hidrogenarea partiala a uleiurilor getale. Restul se formeaza in mod natural prin fermentatie bacteriana in tubul digestiv al rumegatoarelor si se gasesc in unt, lapte, branzeturi si carne. in special in rumenul rumegatoarelor, uleiurile pe care animalele le obtin din nutret sufera un proces de solidificare, transformandu-se in slanina sau seu. in felul acesta, din grasimi nesaturate iau nastere acizi grasi saturati, acizi grasi nesaturati CIS si TRANS. Grasimea animalelor nerumegatoare nu sufera procesul de solidificare si nu contine acizi grasi TRANS.

Datorita conuratiei spatiale diferite, acizii grasi TRANS nu pot prelua functiile acizilor grasi esentiali sau, chiar mai mult, solicita intr-o asa masura enzimele, incat tulbura meolismul lipidic.
Este adevarat ca, formal, acizii grasi TRANS sunt inca grasimi nesaturate, insa, spre deosebire de forma obisnuita, CIS, a grasimilor nesaturate care au o conuratie indoita, acizii grasi TRANS contin molecule drepte, rigide. Din nefericire, acizii grasi TRANS actioneaza in organism ca acizi grasi saturati si nu ca cei nesaturati. Ani de-a randul, acizii grasi TRANS erau considerati ca un factor minor in sanatate si boala. Existau si doua moti pentru aceasta atitudine. Primul era ca ingestia de acizi grasi TRANS era considerabil mai mica decat aceea de acizi grasi saturati (2-4% din calorii, in atie cu 12-l4% din aportul total de calorii). Al doilea era faptul ca studiile aratau ca acizii grasi TRANS cresteau colesterolemia numai in proportie de 80% in atie cu acizii grasi saturati. insa cifrele duceau in eroare. in timp ce e adevarat ca influenta acestor acizi grasi TRANS asupra colesterolului nu este atat de mare ca a acizilor grasi saturati, efectul lor asupra inimii este mai rau. Acizii grasi TRANS cresc colesterolemia totala, dar nu numai atat - ei scad colesterolul HDL (colesterolul bun"), cresc o forma deosebit de nociva de colesterol LDL (rau"), numita lipoproteina (a) si cresc trigliceridele. De asemenea, acizii grasi TRANS micsoreaza dimensiunile particulelor de LDL, usurand patrunderea lor in artere si crescand riscul bolii coronariene.

Date recente arata ca acizii grasi TRANS favorizeaza inflamatia: cresc activitatea factorului de necroza tisulara (TNF), cresc nilurile
de interleukin-6 si proteina reactiva C. La aceeasi cantitate, efectele daunatoare ale acizilor grasi TRANS sunt de 2-4 ori mai mari decat ale acizilor grasi saturati.Intr-un studiu efectuat asupra a peste 84.000 de femei {TheNurses Health Study), s-a constatat ca acizii grasi TRANS cresc riscul diabetului de tip 2, in timp ce acizii grasi polinesaturati se asociaza cu un risc mai mic. Cercetatorii au estimat ca, inlocuind 2% din caloriile pronite din acizi grasi TRANS cu calorii pronite din grasimi polinesaturate, riscul diabetului de tip 2 ar scadea cu 40%. Deci se recomanda evitarea alimentelor continand grasimi hidrogenate sau partial hidrogenate. Sursele cele mai bogate de acizi grasi TRANS sunt margarina, grasimile semisolide (folosite la prepararea diferitelor sosuri), produsele de patiserie si brutarie, biscuitii, uscatelele", cartofii prajiti, in special chipsurile de cartofi, si alimentele congelate prajite.

Efectele daunatoare ale acizilor grasi TRANS asupra sanatatii sunt mult mai mari decat cele ale diferitilor contaminanti sau decat urmele de pesticide din alimente, carora li s-a dat o atentie atat de mare in ultimul timp.
Intr-o lucrare recenta, Departamentul de Nutritie al Unirsitatii Statului Washington, SUA, atrage atentia viitoarelor mame asupra faptului ca grasimile TRANS trec si in laptele de mama, exercitan-du-si efectul nociv asupra sanatatii copilului. Autorii studiului arata ca acizii TRANS tulbura sinteza acizilor grasi cu lanturi lungi, avand consecinte negati asupra cresterii. De asemenea, acizii grasi TRANS determina scaderea continutului in grasimi al laptelui de mama, facandu-l mai putin hranitor.
Diabeticii sa nu uite ca acizii grasi saturati din produsele lactate si acizii grasi TRANS cresc insulinemia postprandiala.
Pentru orientare, iata cantitatile de acizi grasi TRANS in grame la 100 g aliment:

margarina dietetica 0,1-0,5 g; margarina de plante 0,3-4,5 g; margarina din ulei de floarea-soarelui 3,3-4,5 g; unt 3,7-5,2 g; branzeturi 1,8-4,0 g; cartofi prajiti 26-34 g; chipsuri de cartofi 5-22 g; crema nus-nougat 0,2-l1 g; produse de patiserie si brutarie 1-6 g. Uleiul de palmier si de soia sunt cele mai folosite uleiuri pe glob pentru gatit. Uleiul de palmier este cea mai ieftina grasime alimentara, majoritatea (84%) producandu-se in Asia de Sud-Est. Uleiul de palmier este consumat mai ales in tarile in curs de dezvoltare, in care mortalitatea prin boli cardiovasculare este in continua crestere. Uleiul de soia se produce mai ales in Statele Unite, Brazilia si Argentina, ca un produs secundar al industriei de proteine de soia. De obicei, uleiul de soia este hidrogenat partial, motiv pentru care contine o cantitate relativ mare de acizi grasi TRANS si se consuma sub forma de margarina. Hidrogenarea partiala distruge acidul gras polinesaturat alfa-linoleic (omega-3). Uleiul de palmier este bogat in acizi grasi saturati, mai ales acid palmitic (care se gaseste si in produsele lactate!). O cercetare efectuata de catre colaboratorii Unirsitatii Harvard a constatat ca uleiul de palmier si cel de soia cu acizi grasi TRANS cresc riscul infarctului de miocard.

Colesterolul. V-ati gandit cat colesterol contine o cana de nuci, alune, migdale sau nuci cashew? Raspunsul este: zero. Colesterolul este produs de animale, nu de plante, incat TOATE alimentele de origine animala contin colesterol, in timp ce TOATE produsele getale sunt lipsite de colesterol. Deci, daca ti gasi pe produsele pur getale notatia fara colesterol" sa stiti ca e trecuta doar pentru a mari vanzarile, pentru a-i influenta pozitiv pe cei ce nu stiu ca getalele sunt lipsite de colesterol.
Colesterolul este ca o ceara - fiind o componenta esentiala a fiecarei celule din organismul uman. Colesterolul este necesar formarii si functionarii membranelor celulare, formarii sarurilor biliare cu rol in procesul digestiei, precum si in producerea unor hormoni si mediatori meolici ca oxisterolul.
Multi nu stiu insa ceva - Creatorul a avut grija ca organismul nostru sa-si poata fabrica colesterolul de care are nevoie, producand zilnic aproximativ 800-l000 mg, sub o forma utila, adica neoxidata. Deci NU e nevoie de nici o cantitate suplimentara din alimente. Colesterolul in plus, introdus in organism odata cu alimentele de origine animala, este deosebit de nociv pentru ca in majoritatea cazurilor este oxidat. Cresterea colesterolemiei favorizeaza atero-scleroza si coagularea intravasculara, adica trombozele.

Nucile, semintele, avocado contin steroli numiti fitosteroli, din punct de dere chimic asemanatori cu colesterolul, insa avand actiuni benefice si nu daunatoare. Nucile pot fi utile in diabetul de tip 2: zilnic cateva nuci cu paine integrala si 1-2 mere pot constitui o masa indestulatoare . Sursele cele mai bogate de colesterol sunt ouale, creierul si carnea, insa cantitati apreciabile se gasesc si in grasimea din lapte si in toate produsele lactate. Contrar celor crezute de majoritatea populatiei, cantitatile de colesterol din carnea de vita, porc, pasare si peste nu difera decat extrem de putin. Cine trece de la carnea de vita la cea de peste nu face o favoare deosebita sanatatii (ganditi-va la sutele de substante toxice acumulate in grasime, in special la pestii din oceane!).
Deoarece colesterolul din sangele matern trece prin placenta in circulatia fetala, alimentatia bogata in colesterol - mai ales oxidat, cum este cel din oua si lapte praf, branzeturi (in special parmezan!), mezeluri etc. - poate determina leziuni aterosclerotice in aorta fatului, ce vor persista in copilarie si in viata de adult.

Valorile considerate normale ale colesterolemiei au fost scazute, la fel ca cele privind greutatea si tensiunea arteriala. Colesterolemia totala n-ar trebui sa depaseasca 140-l50 mg/dl, LDL 75 mg, iar HDL ar trebui sa fie mai mare de 40-50 mg/dl. La diabeticii cu o boala coronariana manifesta, se recomanda scaderea colesterolului LDL sub 70 mg/dl.
Aceasta tinta poate fi atinsa prin:
» normalizarea greutatii prin restrictie calorica si alimentatie total getariana;
» activitate fizica zilnica;
» inhibarea sintezei de colesterol cu ajutorul statinelor (de ex. Atorvastatin 20-80 mg/zi);
» inhibarea resorbtiei de colesterol cu Ezetimib (Ezetrol) 10 mg/zi - preparatul scade resorbtia de colesterol cu aproximativ 50%.
Glucidele rafinate. Cand bobul de grau este supus procesului de rafinare pentru a produce faina alba, se indeparteaza doua componente: taratele (ce contin majoritatea fibrelor) si germenele (rezervorul de nutrienti care contine proteine, grasimi, vitamine si minerale). Ceea ce ramane este endosperma, cunoscuta sub denumirea de amidon.

Germenele e inlaturat pentru ca grasimile pe care Ie contine sa nu duca la rancezire, daca faina se pastreaza timp indelungat.Inlaturand taratele si germenele din bobul de grau se pierd 95% din substantele fitochimice, 90% din fibre si 75% din minerale si vitamine, iar ce a ramas - faina alba - se foloseste pentru pregatirea alimentelor preferate: paine, paste fainoase, produse de patiserie si brutarie. Uneori, intr-un proces numit de imbogatire", se adauga vitamine din grupul B (tiamina, riboflavina, niacina si folat) si mineralul fier. Nu se inapoiaza fainii nimic din fibre, substante fitochimice si nimic din celelalte vitamine si minerale ca: zinc, magneziu, crom, mangan, seleniu, cupru si vitamina E. in felul acesta, cu toate ca imbogatirea" este de dorit, in realitate ar fi mult mai bine ca bobul de grau sa fie lasat asa cum a fost facut de Creator, care stia foarte bine de ce are nevoie masinaria umana. in Statele Unite, 98% din faina consumata este faina alba, rafinata.
Zaharurile, ca si faina alba, orezul decorticat si mierea sunt tot glucide rafinate. in timp ce faina alba este alcatuita din amidon (un lant lung de zaharuri simple legate intre ele), zaharul si mierea sunt dizaharide (alcatuite dintr-o molecula de glucoza si una de fructoza, in proportii putin diferite).
In afara de zaharul de pe mesele noastre, mai exista si alte zaharuri ca melasa, mierea, siropul de porumb (alcatuit in cea mai mare parte din fructoza), siropul de artar, zaharul brun, zaharul inrtit, maltoza, glucoza si fructoza.
Zaharul obisnuit este extras din sfecla sau din trestia de zahar si este alcatuit, in proportie de 99,9%, din zaharoza pura (un amestec de doua molecule simple: glucoza si fructoza, in cantitati aproximativ egale). Ca si celelalte glucide rafinate, zaharul a fost jefuit de componentele lui cele mai valoroase, intr-o masura chiar mai mare decat ce s-a facut cu faina alba. in anul 1900, in tarile apusene se consumau 9 kg zahar pe cap de locuitor si an. in Romania, mai ales la sate, consumul de zahar era mult mai mic, fiind limitat la prajiturile facute cu ocazia Pastelui si a Craciunului. in multe regiuni, o familie cu 10-l2 copii cumpara de doua ori pe an cate un sfert de kg de zahar! Azi, in tarile industriale se consuma 35-40 kg zahar pe cap de locuitor si an, ceea ce inseamna 25 de lingurite pe zi sau 22% din aportul caloric total. O treime din aceasta cantitate provine din bauturile dulci. intre anii 1982 si 1996, in Statele Unite, consumul de zahar a crescut cu 27%.

Conform recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in alimentatia persoanelor sanatoase, zaharul ar trebui sa reprezinte sub 10% din totalul caloriilor ingerate. Pentru diabetici se recomanda cantitati si mai mici. Azi, in tarile industriale, 60-70% din aportul de energie provine din glucide rafinate - din alimente bogate in amidon si zahar - ceea ce are consecinte dezastruoase.
Glucidele rafinate nu numai ca tulbura tinerea in frau a glicemiei, dar au efecte negati si asupra lipidelor sanguine, crescand trigliceridele. Avand o actiune acidifianta, zaharul creste riscul osteoporozei. Glucidele rafinate cresc radicalii liberi in organism.In ultimul timp, se pare ca multi medici au denit mai ingaduitori in legatura cu consumul de zahar sau miere. Din acest motiv, adesea, diabeticii parasesc cabinetul medical cu ideea ca a consuma zahar in cantitati moderate nu e chiar asa de rau. Cate o inghetata, o felie de tort, un serbet, o ciocolata sau cateva lingurite de zahar ce-ar putea sa strice, mai ales daca au aflat ca diabetul este boala grasimii, si nu a zaharului!

Nu trebuie sa uitam ca zaharurile simple, despartite de fibrele care le-au continut, favorizeaza obezitatea, cresterea trigliceridelor in sange, slabesc mecanismele de aparare impotriva infectiilor si favorizeaza cariile dentare. Indiferent daca e vorba de zahar, miere, sirop de porumb sau bauturi dulci, caloriile pe care le furnizeaza sunt lipsite de nutrienti.Intr-un studiu s-a aratat cum scade zaharul capacitatea globulelor albe de a distruge microbii. Daca in ultimele 12 ore nu s-a consumat zahar, fiecare leucocit putea distruge, in medie, 14 microbi. Daca s-a consumat echivalentul a 6 lingurite de zahar, fiecare leucocit putea anihila 10 microbi. Cand s-au consumat 24 de lingurite de zahar - cantitatea ce se gaseste intr-o felie generoasa de tort -leucocitele nu puteau distruge decat in medie un microb, deci o scadere a capacitatii de lupta antimicrobiana cu 92%. Iar efectele zaharului asupra leucocitelor nu sunt de scurta durata. La persoanele sanatoase, alterarea apararii antimicrobiene a durat 5 ore si, cand ne gandim de cate ori pe zi se consuma zahar, atunci devine clar ca leucocitele persoanei respecti nu functioneaza cu capacitatea maxima poate niciodata. Cercetatorii au mai facut o descoperire foarte interesanta: postul de 36 ore creste mult capacitatea globulelor albe de a ucide microbii.

Consumand zilnic o doza de bautura carbogazoasa dulce (care contine aproximativ 150 calorii), fara a scadea cantitatea alimentelor ingerate sau fara a creste activitatea fizica, intr-un an putem castiga" 6-7 kg in greutate. Azi populatia din Statele Unite bea de doua ori mai multe bauturi dulci decat acum 25 de ani.
Bauturile dulci cresc riscul diabetului de tip 2: un singur pahar zilnic, creste mult riscul diabetului, in atie cu persoanele ce consuma mai rar decat o data pe luna un pahar de suc dulce.
Cercetari recente arata ca ingestia cantitatilor mari de zahar din alimentele pregatite industrial, din bauturile dulci si din celelalte surse, a favorizat numarul mare de boli neoplazice, intalnite in zilele noastre: cancer colorectal, mamar, uterin, ovarian, renal, de prostata si cerebral.
In ultimii 20 de ani, ingestia de calorii a populatiei din Statele Unite, care a trecut de varsta de 2 ani, a crescut cu 150-300 de calorii pe zi, pentru diferitele grupe de varsta. Datele arata ca aproximativ 50% din aceasta crestere se datoreaza consumului de bauturi dulci, contribuind intr-o mare masura la epidemia de obezitate din zilele noastre.

Aportul de energie si nutrienti din cadrul unei alimentatii sanatoase nu trebuie sa provina din lichide. Apa poila satisface necesitatile de lichide ale persoanelor sanatoase. Se considera ca necesarul total de lichide este de 3,7 litri pe zi pentru un barbat si de 2.7 litri pentru o femeie. Aproximativ 80% din aceasta cantitate este furnizata de bauturi, iar restul, de alimentele solide. Pentru o buna functionare a organismului, cea mai sanatoasa sursa de lichide este apa, care furnizeaza si mineralele esentiale - magneziu, calciu si fluor.
Celor ce cred ca laptele ar fi o sursa buna de lichid le amintim ca studiile efectuate arata o crestere de 70% a cancerului de prostata printre persoanele care au consumat cantitatile cele mai mari de lapte. Se pare ca aceasta se datoreaza efectului asupra concentratiilor de factor de crestere I, care se asociaza cu numeroase neoplazii la om si animale.
Organismul uman nu are nevoie nici de sucuri de fructe, oricat de naturale ar fi, deoarece au un continut relativ mare de energie (atentie diabetici!), insa sunt lipsite de fibre si de alte componente nutriti prezente in fructul intreg. Se recomanda consumul de fructe.

Sucurile de rosii sau de alte diferite getale contin mai putine calorii decat bauturile dulci, insa li se adauga o cantitate mult prea mare de sare. Este bine ca rosiile si celelalte getale sa fie consumate asa cum au fost create, si nu sub forma de sucuri. .
Sarea. Sa incepem cu o intrebare: Unde este mai multa sare, in chipsurile de cartofi sau in fulgii de porumb? Surpriza! Fulgii de porumb contin aproape de doua ori mai multa sare decat chipsurile de cartofi! Cum se poate? Alimentele pregatite industrial contin o cantitate mare de sare amestecata in ingrediente, pentru a le da gust. Chipsurile de cartofi si arahidele sarate au sare pe deasupra, ceea ce la da gustul sarat, insa sarea nu e amestecata in materia prima.
Sarea de bucatarie e alcatuita, in proportie de 60% din sodiu sau natriu si din 40% clor, de unde denumirea de clorura de sodiu.
Sodiul e un mineral esential pentru viata: este necesar pentru mentinerea echilibrului lichidelor din organism, este necesar in transmiterea impulsurilor nervoase si in procesele de digestie.

Populatia din tarile industriale consuma mult mai multa sare decat are nevoie organismul, si acest consum exagerat contribuie la aparitia multor stari patologice. in cantitatile folosite, sarea creste riscul cancerului gastric, al osteoporozei si al hipertensiunii arteriale.


Hipertensiunea arteriala constituie cauza cea mai frecnta de morbiditate si mortalitate in tarile dezvoltate, unde, dupa varsta de 55-65 ani, riscul de a suferi de aceasta afectiune este de 90%.
Populatiile din regiunile izolate, unde n-a patruns civilizatia de tip apusean, au un consum zilnic de sare sub 1-3 g, au o tensiune arteriala mai mica si nu prezinta cresterea ei cu inaintarea in varsta.
Migrarea din zone izolate in orase s-a insotit de cresterea tensiunii arteriale. Una dintre schimbarile majore determinate de migrare a fost cresterea consumului de sare, urmata de inmultirea cazurilor de hipertensiune arteriala. Un studiu foarte convingator a fost efectuat asupra cimpanzeilor care traiau in libertate. Cimpanzeii sunt specia cea mai apropiata de om, omologia genetica fiind de 98,8%.

Aportul zilnic de sare al acestor animale care cantaresc pana la 50 kg este sub 0,5 g. Adaugand la hrana lor, alcatuita din fructe si alte getale, alimente care se dau copiilor mici si crescand consumul de sare pana la 15 g zilnic, dupa 89 de saptamani valorile tensiunii arteriale au crescut in medie cu 33/11 mmHg. Aceasta perioada a
fost urmata de 20 de saptamani, in care nu s-a adaugat sare la hrana lor, si tensiunea arteriala a renit la cifrele initiale. in grupul de control care si-a continuat alimentatia obisnuita, fara adaos de sare, tensiunea arteriala a ramas neschimbata in cei 2,4 ani de urmarire. Persoanele care sufera de diabet de tip 2 prezinta foarte des hipertensiune arteriala, avand un risc crescut pentru boala coronariana, accidente vasculare cerebrale si nefropatie diabetica.
Nu toata lumea e la fel de sensibila fata de sare, deci cresterea tensiunii arteriale in urma consumului de sare nu este egala la toti oamenii. Dar sensibilitatea fata de sare creste odata cu inaintarea in varsta, iar reducerea consumului de sare nu dauneaza nimanui, ci poate aa numeroase efecte favorabile. Eficacitatea restrictiei de sodiu este mai mare la hipertensivii in varsta, care vor putea sa reduca medicamentele hipotensoare, fara a pierde controlul asupra valorilor tensionale. Iar scaderea tensiunii arteriale are un efect de protectie asupra rinichilor, ceea ce pentru diabetici este deosebit de valoros. Dupa un autor, 51% dintre hipertensivi si 26% dintre normotensivi sunt sensibili fata de sare.

Consumul de sare in Europa centrala este in jur de 10 g/zi. Portugalia este cunoscuta pentru consumul mare de sare si frecnta cea mai mare de accidente vasculare cerebrale din Europa. Aici s-a efectuat o cercetare cu locuitorii din doua sate asemanatoare, intr-un sat, s-au dat instructiuni in ceea ce priste reducerea consumului de sare si locuitorilor li s-au oferit alimente pregatite industrial cu mai putina sare. Masurile luate au dus la scaderea consumului de sare cu aproximativ 50%. Rezultatul a fost o scadere substantiala a tensiunii arteriale, in atie cu satul de control, unde consumul de sare n-a fost redus.In cursul unui alt studiu, la un grup de nou-nascuti, s-a redus aportul de sare pentru 6 luni. Dupa 15 ani, grupul cu aportul de sare redus a prezentat valori tensionale mai mici, decat grupul de control, care a consumat cantitatile mari de sare, desi nu s-a mai internit asupra consumului de sare.
O cercetarea recenta, efectuata in Finlanda asupra a peste 2000 de persoane, a aratat ca ingestia crescuta de sare prezice mortalitatea si riscul bolii coronariene, independent de alti factori de risc, inclusiv hipertensiunea arteriala.

Alte avantaje asupra sanatatii produse de reducerea consumului de sare sunt:
» protectie impotriva debutului hipertensiunii arteriale;
» cresterea eficacitatii medicamentelor hipotensoare;
» regresia hipertrofiei ntriculare stangi;
» reducerea proteinuriei (deosebit de valoroasa la diabetici!);
» diminuarea riscului osteoporozei;
» scaderea frecntei accidentelor vasculare cerebrale.
Stiind ca organismul uman adult nu are nevoie de mai mult de 250 mg de sodiu pe zi, inseamna ca 1-2 g de sare zilnic asigura din plin necesarul de sodiu.In tarile industriale, sarea din alimentatie provine in cea mai mare parte din alimentele preparate industrial. Pentru a reduce consumul de sare, alimentele trebuie gatite acasa, iar putina sare se va adauga spre sfarsitul gatitului. Este de preferat folosirea zarzavaturilor si a fructelor proaspete. Daca se folosesc conser, clatirea cu apa poate inlatura o parte din sare. Oricat de gustoase ar fi varza acra, maslinele si muraturile, consumul lor trebuie limitat, in special la hipertensivi.

Sa nu uitam ca o serie de condimente contin si sare.
Alcoolul. Pana nu de mult, literatura medicala sugera ca ingestia moderata de alcool poate proteja impotriva infarctului si a accidentelor vasculare cerebrale (desi se stie ca creste trigliceridele in sange), in timp ce favorizeaza riscul unor forme de cancer. Abstinenta totala era recomandata doar pentru femeile insarcinate si in unele stari ca pancreatita si bolile hepatice.
Este destul de trist ca a trebuit sa treaca atata timp pana ce substanta care produce intoxicatia alcoolica sa fie recunoscuta ceea ce esteA» si anume un toxic celular, un toxic pentru intregul organism si in cantitati mici, chiar daca efectele nu se observa imediat.
Alcoolul este o sursa in plus de energie (fiecare gram insemnand 7 kcal) fara a creste senzatia de satietate. Alcoolul suprima oxidarea grasimilor, deci permite inmagazinarea unei cantitati mai mari de lipide alimentare. Studiile epidemiologice au gasit o asociere intre consumul de alcool si obezitate. La diabetici, alcoolul favorizeaza aparitia cataractei.

Diabetologii spun ca alcoolul trebuie evitat de persoanele cu hipertrigliceridemie, cu hipertensiune arteriala si de cele cu surplus ponderal. Iar diabeticii tratati cu insulina sau preparate orale, trebuie sa stie ca alcoolul are un efect hipoglicemiant puternic.
Cei care mai consuma alcool, deoarece creste colesterolul HDL, se pare ca nu stiu ca alcoolul creste fractiunea HDL3 care nu ajuta impotriva aterosclerozei, dar nu creste HDL2, fractiunea utila.
Consumul de bauturi alcoolice, chiar si in cantitati moderate, se asociaza cu un risc crescut de malformatii congenitale si cancer de glanda mamara.
Reexaminarea a 54 de studii despre efectele alcoolului, publicate in ultimii 38 de ani, a aratat ca bauturile alcoolice nu ofera nici o protectie impotriva bolilor cardiovasculare si ca cei care consuma alcool in cantitati moderate (cu masura") nu au nici un avantaj in atie cu abstinentii totali.

Cafeaua. Cafeina (1,3,7-trimetilxantina) este o componenta biologic activa a multor alimente, care este implicata si in rezistenta fata de insulina. Consumul mediu de cofeina pe cap de locuitor in societatea apuseana este intre 200 si 400 mg/zi, majoritatea sub forma de cafea, ceai, bauturi cola si ciocolata. Recent, industria alimentara a introdus cofeina si in surse netraditionale, cum ar fi: bauturile energizante (energy drinks), gume de mestecat, bauturi alcoolice si chiar in unele ape de masa, toate acestea contribuind la consumul mare de cofeina din zilele noastre.
Numeroase studii au aratat ca dimetilxantina, teofilina si cofeina influenteaza in mod negativ utilizarea glucozei si sensibilitatea fata de insuiina la om.
Chiar si fara zahar sau lapte, cafeaua creste glicemia postprandiala si insulinemia, motiv suficient pentru a nu fi folosita.
Cofeina diminueaza mult efectele poziti ale activitatii fizice asupra inimii. Deja doua cesti de cafea scad perfuzia sanguina a miocardului in timpul efortului fizic. Acest efect este deosebit de pregnant atunci cand exista o relativa lipsa de oxigen, ca in activitatea fizica la altitudine sau la persoane cu ateroscleroza coronariana.

Cofeina blocheaza receptorii care, in cazul unor cerinte mai mari de oxigen, transmit comenzile de vasodilatatie.
Consumul de cafea a fost asociat cu cresterea mai multor factori de risc pentru bolile cardiovasculare, de exemplu cresterea colesterolemiei totale si a colesterolului LDL (cel rau"). Cafeaua filtrata sau nefiltrata creste concentratiile plasmatice de homocisteina - un factor de risc independent pentru bolile cardiovasculare.
Si cafeaua decofeinizata creste colesterolul LDL si acizii grasi liberi in sange. Acesta a fost rezultatul studiului comunicat de profesorul Robert Superko la Conferinta Societatii Americane de Cardiologie, tinuta la Dallas, SUA, in toamna anului 2005.
Fumatul. Deoarece fumatul creste rezistenta la insuiina, creste nilul insulinemiei si al trigliceridelor sanguine, scade colesterolul HDL, produce disfunctie endoteliala, creste adeziunea celulelor de endoteliul vascular, creste concentratia moleculelor de adeziune din sange, creste colesterolul LDL oxidat, scade concentratia vitaminelor antioxidante din sange si diminueaza elasticitatea arteriala, orice diabetic trebuie sa renunte imediat la fumat.

Experienta multora a aratat ca trecerea la alimentatia total getariana si consumul de 6-8 pahare de apa zilnic ajuta mult si usureaza efortul celui ce vrea sa scape de aceasta plaga.
Proteinele animale. In zilele noastre, grasimile si dulciurile nu au o reputatie prea buna. In schimb, despre proteine se spun numai cuvinte bune. Iar in diabet, valoarea proteinelor e subliniata chiar mai mult decat pentru persoanele cu o sanatate medie.
Nu e de mirare ca cele mai indragite si mai populare diete din zilele noastre sunt cele incarcate cu proteine. Proatorii acestor diete pledeaza pentru o ingestie de proteine de 2-3 ori mai mare decat este recomandat in mod curent. Multi adopta aceste regimuri bogate in proteine, incantati de faptul ca, in sfarsit, au descoperit o alimentatie ce justifica un consum foarte generos de carne.
Cine urmeaza un astfel de program, ajunge sa consume zilnic 150-l70 g de proteine, in cadrul unui regim de 2000 de calorii.
Desi nu pare sa afecteze in mod negativ controlul glicemiei, totusi acest consum excesiv de proteine dauneaza in alte privinte, mai ales daca provine din surse animale.

Regimul alimentar in care proteinele reprezinta mai mult de 20% din aportul caloric total se asociaza cu alterarea functiilor renale -o problema care poate ingrijora pe oricine sufera de diabet - pe langa efectele noci date de cantitatile mari de colesterol, grasimi animale si lipsa de fibre alimentare.
Statisticile spun ca aproximativ o treime din diabetici vor prezenta probleme renale sau nefropatie diabetica tipica. Si odata ce a inceput alterarea functiilor renale, ea va fi urmata de o inrautatire previzibila. (Lancet 2006; 367:958)
Numeroase studii atesta faptul ca proteinele getale sunt mai
putin toxice decat cele animale si protejeaza mai bine functia renala.
Dar, pe langa alterarea functiilor renale, cantitatea crescuta de
proteine animale, prin efectul acidifiant, produce pierdere de calciu
prin urina, fiind un factor important in aparitia osteoporozei.
Patrick Holford de la Institute for Optimum Nutrition din Londra, Anglia, considera ca regimul hiperprotidic, pe langa toate celelalte efecte negati amintite, creste si riscul cancerului de glanda mamara si de prostata.

Proteinele animale ridica colesterolemia cu aproximativ 5%, in timp ce proteinele getale o scad cu 5%.
Dietele bogate in proteine animale sunt incarcate cu grasimi saturate si colesterol, doua componente asociate cu o mortalitate mare prin boli cardiovasculare.
Cu toate datele stiintifice, atitudinea predominanta in randurile populatiei este ca diabeticii au nevoie de o cantitate mare de proteine si proteina recomandata cel mai frecnt este carnea slaba.
Realitatea este ca, la majoritatea bolnavilor de diabet de tip 2, meolismul proteinelor este normal si nu e nevoie de nici o cantitate suplimentara. Timp indelungat, expertii credeau ca proteinele incetinesc absorbtia glucidelor, ajutand astfel la ameliorarea glicemiei. Studii recente arata ca realitatea e alta. Cand cineva consuma o anumita cantitate de glucide, sa zicem 50 g, raspunsul glicemic este acelasi, indiferent daca s-au ingerat numai glucidele sau concomitent si proteine. Totusi, daca se inlocuieste o parte din glucide, de exemplu, in loc de 50 g se ingera numai 40 g de glucide si 10 g proteine, glucoza sanguina va creste mai putin.

Dar aceasta scadere nu se datoreaza prezentei proteinei, ci pentru ca s-au consumat mai putine glucide.
Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda 0,6 g proteine pe kilogram de greutate corporala si zi. Aceasta inseamna ca un barbat de 70 kg nu are nevoie decat de 42 g proteine pe zi. Numeroase studii arata ca reducerea ingestiei de proteine la nilurile recomandate de OMS poate diminua albuminuria si poate ameliora hemodi-namica renala in diabetul de tip 1 cu nefropatie. Diabetologii sunt convinsi ca persoanele care sufera de diabet nu au nevoie de o alimentatie bogata in proteine.
Multi diabetici sunt nedumeriti de faptul ca dimineata, pe nemancate, au o glicemie mai ridicata decat seara inainte de culcare, desi in timpul noptii n-au mancat nimic. Care sa fie cauza?
Se stie ca in diabetul de tip 2, pe langa rezistenta la insulina, exista si o productie hepatica crescuta de glucoza. Hiperglicemia matinala se datoreaza tocmai acestei secretii crescute de glucoza care ingreuiaza tratamentul diabetului si se pare ca favorizeaza aparitia unor neoplazii .intr-un studiu care a urmarit 829.770 de barbati si 468.615 de femei, cu varsta intre 30 si 95 ani, s-a constatat ca cei care aau concentratiile cele mai mari de glucoza sanguina pe nemancate au prezentat rata cea mai mare de deces prin toate formele de boli canceroase, in atie cu cei ce aau glicemia matinala normala.

S-a constatat ca ingestia de proteine creste producerea de glucoza de catre ficat. Proteinele alimentare stimuleaza conrtirea intra-hepatica a aminoacizilor (caramizile constituente ale proteinelor) in glucoza si eliberarea ei in sange, in timp ce un regim sarac in proteine are un efect opus. Cercetatorii de la Unirsitatea McGill din Montreal, Canada, au observat ca un regim foarte sarac in proteine a scazut secretia hepatica de glucoza si a diminuat necesarul de insulina in diabetul de tip 1.
Daca se ingereaza seara proteine (mai ales carne sau branzeturi), ficatul va transforma o parte din aminoacizi in glucoza, un proces ce dureaza 6-8 ore, si dimineata secretia hepatica de glucoza creste.
Am dori sa atragem atentia si asupra unui alt efect negativ al regimului cu multe proteine animale. Carnea contine fier sub forma usor absorbabila de fier hem. Multi nu stiu ca fierul in cantitati mari nu este deloc util organismului. Fierul este un catalizator in formarea radicalilor de hidroxil. Acestea sunt prooxidante puternice care ataca lipidele si proteinele din membranele celulare, precum si acidul nucleic. Unii cercetatori cred ca fierul contribuie la rezistenta la insulina si la aparitia diabetului de tip 2.

Un studiu efectuat in Finlanda a demonstrat o legatura directa intre depozitele de fier din organism si frecnta diabetului de tip 2. Un studiu efectuat de catre departamentele de nutritie si epidemiologie de la Unirsitatea Harvard, Boston, SUA asupra a 32.826 de femei, timp de 10 ani, a confirmat faptul ca depozitele mai mari de fier din organism s-au asociat cu o frecnta semnificativ mai mare de diabet de tip 2. Depozitele de fier in tesutul muscular scad captarea glucozei, in timp ce acumularea de fier afecteaza sinteza si secretia insulinei in pancreas. Initial, excesul de fier contribuie la rezistenta la insulina, iar ulterior, la scaderea secretiei hormonului.
Deoarece de obicei excesul de fier rezultat in urma consumului crescut de carne este inmagazinat in ficat, in tesutul muscular si pancreas, aceste tesuturi pot suferi leziuni oxidati ce duc la rezistenta la insulina si, in cele din urma, la insuficienta celulelor pancreatice beta, secretoare de insulina.
Substantele oxidante (prooxidante). Oxigenul este indispensabil vietii. in acelasi timp, este un element foarte reactiv. Oriunde se gaseste oxigen are loc si procesul oxidarii, de care nu putem scapa cu nici un chip.

Oxidarea constituie o parte a numeroaselor procese esentiale ale vietii, de la eliberarea de energie in mitocondriile celulelor pana la distrugerea virusurilor si a bacteriilor de catre celulele santinela ale sistemului imun.In timp ce o anumita cantitate de oxidare este necesara si de dorit, daca nu mai este controlata si devine excesiva, poate fi extrem de daunatoare.
Deci, ce este oxidarea? Este procesul in care combustibilul este ars, ca sa produca energia necesara masinariei celulei.
Oxidarea se poate referi si la moleculele insile de oxigen (continand electroni nepereche), cunoscute si sub denumirea de radicali liberi", care reactioneaza cu alte molecule in celula, declansand reactii in lant, potential daunatoare.
Radicalii liberi pot ataca grasimile, proteinele, glucidele, acidul dezoxiribonucleic (substratul genelor) si acidul ribonucleic. Tinta principala a radicalilor liberi sunt acizii grasi nesaturati de pe membranele celulelor, deoarece, cu cat o grasime este mai nesaturata (acizii grasi polinesaturati din uleiurile uzuale), cu atat este mai vulnerabila la radicalii liberi.

Substantele oxidante sau prooxidante favorizeaza aceste reactii, in timp ce antioxidantele" le franeaza. Cand aportul de prooxidante" depaseste capacitatile rezeri de antioxidante", pot rezulta efecte daunatoare, datorita lezarii unor molecule importante, alterarii unor membrane celulare, putandu-se ajunge la moartea celulei. Leziunile oxidati par sa fie unul dintre mecanismele de baza ale bolilor si imbatranirii, fiind cauza cancerului, bolilor cardiovasculare, alterarii sistemului imun, precum si cauza modificarilor degenerati ce survin odata cu inaintarea in varsta.
Diabeticii au un nil mai ridicat de prooxidante in organismul
lor, in consecinta prezinta un risc mai mare de leziuni oxidati.
Primejdia stresului oxidativ este crescuta din cauza hiperglicemiei.
Din acest motiv, diabeticii trebuie sa reduca expunerea la prooxi-
dantele din mediu si hrana si sa consume mai multe antioxidante
Care sunt principalii factori de risc pentru stresul oxidativ?
Poluarea atmosferei, fumul de tutun, radiatiile cosmice, lumina solara, stresul, deseurile toxice si diferitele substante chimice, toate pot declansa procesul (stresul) oxidativ.
In alimentatie s-ar putea sa existe numeroase componente care actioneaza ca oxidante, din cauza contaminarii alimentelor cu pes-ticide, erbicide, fungicide, hormoni, DDT, dioxina si altele.
Grasimile rancezite sunt, de asemenea, extrem de daunatoare. Cu cat o grasime este mai nesaturata, cu atat este mai predispusa pentru leziuni oxidati. Acesta este unul dintre motile pentru care acizii grasi mononesaturati (din avocado, masline, migdale) sunt de preferat fata de acizii grasi polinesaturati din uleiul de floarea-soarelui, soia sau germene de porumb.
Multi diabetici nu stiu ca, pe langa actiunea acidifianta (favorizand osteoporoza), zaharul creste radicalii liberi in sange (deci este un prooxidant!).
Metalele libere, ca fierul si cuprul, pot transforma moleculele slab reacti in radicali de oxigen foarte reactivi.
Desi in mediul nostru se afla substante oxidante pe care nu le putem evita, exista posibilitatea minimalizarii leziunilor oxidati, prin alegerile alimentare pe care le facem:
- renuntarea la prajirea alimentelor, inclusiv a chiftelelor de soia in grasimi animale sau in uleiuri;
- pastrarea uleiurilor in frigider;

- alimentele cu un continut mare de grasimi, fara inlisul lor natural, cum sunt nucile, alunele, semintele si germenii de grau, se vor pastra tot in frigider;
- spalarea cu grija a produselor getale, pentru a diminua expunerea la pesticide, fungicide, erbicide, hormoni, DDT, dioxina. Sa nu uitam ca acesti produsi se inmagazineaza si se concentreaza in grasimea animalelor (in special dioxina). Peste 90% din dioxina ce intra in organismul uman provine din alimente. Deci sunt de evitat toate grasimile animale si produsele lactate. Sa nu uitam ca nu exisa carne fara grasime, caci fiecare celula e inlita intr-o membrana celulara, care contine grasimi si colesterol. Concentratiile cele mai mari din aceste substante toxice se gasesc in pestii de apa dulce, scoici si pestii oceanici. tele contin cantitati foarte mici de dioxina.

- evitarea cantitatilor mari de fier si cupru. Aceste metale sunt, de obicei, atasate de proteine si depozitate in tesuturi, insa cand ajung libere" in sange, pot actiona ca oxidante foarte puternice. Pe masura ce cresc depozitele de fier, in aceeasi masura creste si fierul circulant (liber). Depozite excesi de fier se intalnesc mai ales la consumatorii de carne, datorita cantitatii mari de fier hem din carne. Efectele oxidante ale fierului circulant au fost evidentiate intr-un studiu asupra politistilor din Finlanda: cei cu valori ale fierului la Urnita superioara a normalului sau peste au facut infarct miocardic intr-o proportie mai mare decat cei ce aau sideremia la limita inferioara a normalului sau chiar mai jos.





Tipareste Trimite prin email


Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2017 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Biguanidele
Diabetul zaharat provocarea continua
Farmacoterapia controlului glicemic in diabetul zaharat tip
Incretinele analogii de glp si inhibitorii dipeptidilpeptidazei
Inhibitorii alfa glucozidazei
Insulina si analogii de insulina
Intrebari si raspunsuri
Meglitinidele
Particularitatile ingrijirii diabetului zaharat
Pompele de insulina
Sulfonilureicele
Tiazolidindionele
Tratamentul diabetului zaharat




  Sectiuni Boli si tratamente:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai