mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli
Index » Boli Si Tratamente » Boli
» Infarctul miocardic acut al ventriculului drept

Infarctul miocardic acut al ventriculului drept








-frecvent asociat cu IMA posterior sau inferior al VS
-se caracterizeaza prin staza venoasa,plamani clari,hTA (tablou de tamponada cardiacA)
-ECG->unda Q si supradenivelarea ST in V3R si V5R sau semne de IMA inferior si ST supradenivelat in V2
-tratament:incarcare cu lichide i.v.->↑ debitului VD->↑ presiunii in capilarele pulmonare->↑ presiunii in VS->↑ debitului cardiac
-agenti inotropi adrenergici


Complicatiile infarctului miocardic acut

Tulburari de ritm


1. aritmii ventriculare
. extrasistole ventriculare->grave daca sunt frecvente (>5/minuT),multifocale sau sistematizate sau precoce (cu fenomen R/T)
-tratament->xilina 1 mg/kg in bolus apoi perfuzie continua de 2-4 mg/minut;amiodarona 150-300 mg lent i.v.apoi perfuzie cu 300-600 mg in 12 h
. ritm idioventricular accentuat->ritm ventricular cu frecventa de 60-110/minut;frecvent asociat cu reperfuzia spontana sau terapeutica;necesita doar monitorizare atenta


. tahicardie ventriculara->nesustinuta (< 30 S) sau sustinuta
-tratament->lidocaina,tosilat de bretiliu,amiodarona
. fibrilatie ventriculara->poate fi primara sau secundara (in cazul insuficientei de pompA)
-tratament->xilina 1 mg/kg in bolus apoi 2-3 mg/minut in perfuzie sau soc electric
2. aritmii supraventriculare
. tahicardia sinusala->consecinta hipercatecolaminemiei initiale sau a disfunctiei de pompa, trombozei intraventriculare,pericarditei,febrei
-tratament->corectarea cauzei,chinidina,amiodarona,propranolol 3*400 mg
. extrasistole atriale->pot prefigura fibrilatia atriala
-tratament->chinidina,propafenona,amiodarona
. tahicardie paroxistica supraventriculara + flutter atrial->determina ↑ consumului de oxigen si ↓ perfuziei
-tratament->verapamil 10 mg i.v.;amiodarona 150 mg i.v.
. fibrilatia atriala->se poate datora disfunctiei miocardice,dilatatiei atriale,ischemiei atriale sau hipercatecolaminemiei
-tratament->digoxin 0.25-0.5 mg i.v.,conversie electrica in ritm sinusal


Tulburari de conducere
1. bradicardia sinusala->se asociaza usu.cu infarctele inferioare ce determina ↑ tonusului vagal
2. blocuri atrio-ventriculare->tratament cu atropina 0.5 mg i.v. apoi 1-1.5 mg in 24 h in perfuzie
3. blocuri de ramura->apar usu.in infarcte anterioare intinse si pot progresa spre bloc atrioventricular complet


Insuficienta de pompa


-cuprinde insuficienta cardiaca si socul cardiogen
-functia ventriculului stang se poate aprecia prin masurarea TA,presiunii telediastolice in VS,presiunii in arterele pulmonare si capilarele pulmonare si a PVC
-1/2-1/3 din pacientii fara semne clinice de insuficienta cardiaca au presiune diastolica ↑ in VS,presiune diastolica ↑ in artera pulmonara si debit cardiac ↓ (fractie de ejectie ↓)
-clinic:dispnee,raluri crepitante bilateral,↓ intensitatii zgomotelor cardiace,tahicardie,galop protodiastolic
-semne de IVD->turgescenta jugularelor,staza hepatica,edeme
-prezenta socului cardiogen->TA sistolica < 90 mmHg,semne de hipoperfuzie periferica (paloare, transpiratii reci,obnubilare,oliguriE)
-clasificare Killip si Kimball:
. clasa I (IM necomplicaT)->fara semne de insuficienta cardiaca
. clasa II (insuficienta cardiaca usoara,moderatA)->raluri in 1/3 inferioara la ambele baze si/sau galop protodiastolic + tahicardie
. clasa III (insuficienta cardiaca congestiva severa-EPA)->raluri mai sus de varful scapulei sau EPA
. clasa IV (soc cardiogeN)->hipoperfuzie periferica,hTA < 90 mmHg,tahicardie

-clasificare hemodinamica dupa Forrester:


. clasa I->cordul compensat,index cardiac si PCP normale,TA normala,nu exista raluri de staza
. clasa Ib->status hiperkinetic datorita hipercatecolaminemiei;index cardiac ↑,PCP normala sau ↓, TA usu.↑,tahicardie
. clasa II->congestie pulmonara fara prabusirea debitului cardiac;index cardiac normal,PCP > 18 mmHg, TA normala sau ↑
. clasa III->hipoperfuzie sistemica izolata,fara congestie pulmonara;index cardiac ↓,PCP normala,TA <90 mmHg,semne de hipoperfuzie periferica incompleta
. clasa IV->soc cardiogen;index cardiac ↓,PCP mult ↑,hipotensiune,oligoanurie,tegumente umede,reci, palide,confuzie sau agitatie,tahicardie,numeroase raluri de staza si polipnee

-tratament:


1. combaterea factorilor favorizanti->tulburari de ritm,anevrism,defecte septale
2. ↓ presarcinii->restrictia de Na,diuretice,venodilatatoare
3. ↑ contractilitatii inimii->agenti inotropi:glicozizi digitalici,agonisti adrenergici (dopamina,dobutaminA) si inhibitori ai fosfodiesterazei (amrinona,milrinonA)
-clasa I hemodinamica->clasa Ib necesita tratament β-blocant (esmolol,metoprolol,propranoloL)
-clasa II hemodinamica->diuretice (furosemid 20-40 mg i.v. repetabil la 4-6 H)
-nitroglicerina i.v. in perfuzie->10 mcg/minut si se ↑ cu 10 mcg/minut la fiecare 5-10 minute
-nitroprusiat de Na->0.5 mcg/kg/minut la inceput si se ↑ pana la 10-20-50 mcg
-agonisti adrenergici->dobutamina (2-3->20-30 mcg/kg/minuT),dopamina (5 mcg/kg/minuT)
-digitalice esp.in faza subacuta sau cronica a IMA sau in prezenta fibrilatiei atriale sau a flutter-ului atrial


-clasa III hemodinamica->administrarea de lichide (1-2 l de ser fiziologic in 30-60 minute +/- dextran 500 sau 1000 mL);dopamina (7-10 mcg/kg/minuT)
-clasa IV hemodinamica->↑ debitului cardiac->agenti inotropi (dopamina,dobutaminA)
-↓ presarcinii->venodilatatoare (sub monitorizarE)
-balonas intraaortic de contrapulsatie

-by-pass coronarian chirurgical



Complicatii mecanice


1. ruptura de perete miocardic liber->conduce la deces prin tamponada cardiaca
2. ruptura de sept interventricular->brusc deteriorare hemodinamica cu evolutie spre soc cardiogen;apare un suflu holosistolic aspru,intens,parasternal stang,insotit de freamat
3. insuficienta mitrala->se poate produce prin ruptura unor elemente ale muschiului papilar,ischemia muschiului papilar sau prin remodelarea miocardului
-ruptura totala a muschiului papilar este incompatibila cu viata
-ruptura prin ischemie determina un suflu sistolic aspru la varf,ce iradiaza in functie de directia jetului dar mai frecvent spre apex
-diagnosticul pozitiv se pune pe baza echografiei Doppler
4. anevrism ventricular->reprezinta o subtiere foarte marcata a peretelui VS->apare o zona ventriculara protruziva,subtire si akinetica
-ECG->aspect "inghetat" de IMA->persistenta supradenivelarii segmentului ST
-diagnosticul pozitiv se pune pe baza imaginii echografice,aceasta permitand si masurarea dimensiunilor anevrismului si a afectarii functiei ventriculare
-complicatii->tromboembolice,aritmice si mecanice (ruptura anevrismuluI)
-tratament->anticoagulante,tratament chirurgical


Complicatii tromboembolice
1. tromboembolism sistemic->tromb intraventricular (esp.apexul VS) care ulterior embolizeaza;apare aproape exclusiv in infarctele anterioare transmurale intinse
-diagnosticul pozitiv se face echografic
2. tromboembolism pulmonar->usu.cu origine in tromboza venoasa a membrelor inferioare la bolnavii cu staza sistemica si mai rar in trombi din cavitatile drepte sau tromboza in situ


Ischemia miocardica postinfarct


1. angina pectorala postinfarct
. angina precoce->10-14 zile;este considerata angina instabila si necesita tratament medicamentos agresiv sau coronarografie
. angina tardiva->apare la 2-4 saptamani;este stabila
2. extensia infarctului->o noua crestere a markerilor enzimatici esp.CPK-MB in primele 48 h de la debut
3. recidiva infarctului->apare la peste 48 h de la debutul infarctului initial


Pericardita postinfarct
1. pericardita acuta->pericardita fibrinoasa;durere,frecatura pericardica rara
2. pericardita tardiva (sindrom DeissleR)->poate apare la 2 saptamani de la debutul IMA;origine autoimuna ca reactie la tesutul miocardic necrozat
-clinic->durere precordiala,febra,frecvent pleurita stanga
-tratament->antiinflamatoare->aspirina 3-4 g/zi


Alte complicatii

1. pneumopatii acute de decubit


2. retentie de urina->favorizeaza infectiile urinare

3. constipatie de decubit


4. febra
5. astenie fizica si sdr.vertiginos la mobilizare
6. umar dureros->dureri foarte intense esp.la nivelul membrului superior stang


Evaluarea pacientilor postinfarct
-clinic,ECG,echografie,proba de efort submaximal,scintigrafie miocardica
-clasificare:

. cu ischemie miocardica severa


. cu ischemie miocardica moderata sau usoara

. fara ischemie miocardica



Profilaxia secundara postinfarct


. β-blocante->timp de 2 ani

. antiagregante plachetare


. anticoagulante->doar in prezenta riscului tromboembolic

. IECA->IMA extins,anevrism VS


. nitrati

. antiaritmice->amiodarona









Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor