Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
Este un episod depresiv ce poate fi prelungit, ce apare ca o consecinta a bolii schizofrenice. Unele simptome schizofrenice trebuie inca sa fie prezente, dar ele nu mai domina tabloul clinic. Aceste simptome schizofrenice pot fi "pozitive" sau "negative", desi ultimele sunt mai obisnuite. Este incert si fara importanta pentru diagnostic in ce masura simptomele depresive au fost doar "descoperite" prin disparitia simptomele psihotice anterioare (mai degraba decat sa fie o noua dezvoltarE), sau in ce masura ele sunt o parte intrinseca a schizofreniei, mai degraba decat o reactie psihologica la aceasta. Ele sunt rareori suficient de severe sau de extensive pentru a intruni criteriile unui episod depresiv sever (F32.2 si F32.3), si este adesea dificil sa se decida care dintre simptomele pacientului sunt datorate depresiei si care medicatiei neuroleptice sau afectarii voinaei si tocirii afective ale schizofreniei insati. Tulburarea depresiva este asociata cu un risc suicidal crescut.
INDREPTAR DIAGNOSTIC:
Diagnosticul trebuie pus numai daca:
(A). Pacientul a avut o afectiune schizofrenica ce intruneste criteriile generale pentru schizofrenie (vezi F20, mai suS) in timpul ultimelor 12 luni;
(B). Unele simptome schizofrenice sunt inca prezente;
(C). Simptomele depresive sunt proeminente si produc suferinta, indeplinind cel putin criteriile pentru un episod depresiv (F32.) si au fost prezente cel putin 2 saptamani.
daca pacientul nu are nici unul din simptomele schizofrenice, ar trebuii diagnosticat un episod depresiv (F32). daca simptomele schizofrenice sunt inca floride si proeminente, diagnosticul trebuie sa ramana cel al subtipului schizofrenic adecvat (F20.0, F20.1, F20.2, F20.3).
