mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli
Index » Boli Si Tratamente » Boli
» Caria incipienta

Caria incipienta








-demineralizarea smaltului nu se extinde la jonctiunea amelodentinara
-suprafata smaltului ramane dura, intacta si neteda la palpare
Demineralizarea smaltului duce la modificarea proprietalor optice ale acestuia=>pata neteda, alba, vizibila cand dintele este uscat=>"pata alba cretoasa"

Pata alba cretoasa poate avea 2 stadii:


1.leziune mai putin accentuata(numai pe smaltul uscaT)
2.leziune accentuata vizibila pe o suprafata de smalt umezita
IR(=indice refractiE), IR hidroxiapatita - 1.62apa - 1.33aer - 1
Inspectia leziunilor se poate face folosind sonda dentara, fara presiune, cu atentie ptr a nu prabusi prismele de smalt demineralizate, cu potential de mineralizare.
Diagnosticul precoce al cariei dentare

- observatie directa(carii ocluzale, V)


- observatie dupa separarea temporara a dintilor monoradiculari cu pene de lemn(carii aproximalE)

- diafanoscopie




- examen Rx ptr carii aproximale(in zona lateralA) sumarea planurilor poate duce la greseli de interpretare a RX)
Pentru remineralizarea leziunilor incipiente se intervine prin:
-controlul placii bacteriene

-modificarea dietei


-aplicatii topice cu F
-clatiri cu solutii remineralizante(dihidrofosfat de Ca si NaF la pH 6 )
-aplicatii topice cu gluconat de Ca urmate de NaF 2%
Dispensarizarea pacientilor la 6 luni faciliteaza interventiile preventive.
Controlul dietei cariogene se refera in special la hidratii de carbon. Hidrocarbonatele cele mai frecvent utilizate in alimente sunt:

- polizaharidele(amidoN)


- dizaharidele(zaharoza, maltozA)
- monozaharidele(glucoza, fructoza, galactoza, lactozA)
Polizaharidele
-se gasesc in grau, cartofi, porumb, orez. Neprelucrate nu sunt acidogene, dar in combinatie cu saliva, procesele clinice duc la aparitia glucozei, cu potential acidogen (este folosit de placa bacterianA).
Reactia : amidon-------------------- maltaza ------------------ 2 glucoza

(amilaza salivarA) (maltaza salivarA)


Combinatia amidon + zahar cariogen

Dizaharidele


Zaharoza - se descompune prin hidroliza in glucoza + fructoza
In prezenta zaharozei se obtin placi bacteriene mai groase, sub care pH-ul poate sa coboare mult si sa ramana la valori scazute.De aceea, dieta care contine 1% zaharoza este cariogena si la 5% exista un maxim de cariogenitate.
Zaharul si produsele din zahara produc carii in functie de:
- momentul consumarii lor(nu se recomanda intre mesE);in timpul meselor cariogenitate ↓
- frecventa consumului
- concentratia in zahar a produsului si timpul de stationare in cavitatea bucala
- variatia individuala(eliminarea zaharului din alimente nu exclude posibilitatea aparitiei cariiloR)
Monozaharidele (glucoza, fructoza, galactoza, lactozA) sunt mai putin cariogene decat zaharoza.
Indulcitorii : - naturali (zaharide, polioli, polipeptidE)

-artificiali (zaharina, ciclamat, aspartaM)


Indulcitorii naturali
-sunt indulcitori de volum; la fel de dulci ca zaharoza cu acelasi continut caloric


Din categoria poliolor, sorbitolul este lipsit de toxicitate, risc de carie ↓. Este folosit in gume de mestecat, medicamente orale lichide si dentifrice si alimente pt diabetici. Manitolul - aceleasi utilizari, cu pret de cost ridicat
Xilitolul - este scump, dar efficient ptr ca nu este metabolizat de microorganismele din placa bacteriana.
Dupa consumul de xilitol:

-nu apar carii noi


-leziunile precarioae se remineralizeaza

-scade indicele de placa


-se modifica placa bacteriana; in compozitia ei scade nr. microorganismelor acidogene (streptococul mutanS)

- se reduce secretia de maltaza salivara


Alternariva la utilizarea xilitolulul este THAUMATINUL (polipeptid naturaL)
- putere mai mare de indulcire X200ori fata de zaharoza
- nu este metabilibat de microorganismele placii bacteriene
- poate produce remineralizarea leziunilor smaltului
Indulcitorii artificiali
Sunt indulcitori de intensitate(produc foarte putina energie si sunt la fel de dulci ca zaharozA). Ex : zaharina, aspartamul
Se folosesc in bauturi dulci, gume de mesctecat. Nu sunt metale de placa bacteriana.
Zaharina + ciclamat bautiri racoritoare dietetice hipocalorice.
Efecte adverse
-xilitolul si scorbitolul pot produce diaree osmotica(se evita administrarea la copiI)
-ciclamatul si metabolitii zahrinei

-tumori vezicale(se interzice utilizarea loR)


Vaccinarea anticarioasa

-nu este posibila


-imunizarea sistemica antistreptococica experimentalareactii inflama cu ↑ permeabilitatii tesuturilor ptr antigene
reactii antigenice cu tesutul muscular cardiac


Imunizarea orala, .. mai eficienta, nu este studiata suficient

















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor