S. mekongi este intalnita in regiunea raului Mekong in Indochina (Laos, Cambodgia si Tailanda). Gazda intermediara este melcul acvatic Tricula aperta. Ouale seamana cu cele ale S. japonicum, dar sunt putin mai mici, sferice, de aproximativ 56 pe 64 [im. Cainii si fiintele umane sunt in mod frecvent infectati in mod natural. Perioada infraclinica este de aproximativ 5 saptamani. Manifestarile bolii par sa fie similare cu cele ale infectiei cu S. japonicum, dar nu sunt pe deplin documentate. Tratamentul cu praziquantel este eficient in cazul acestei infectii ( elul 224-3).
SCHISTOSOMA HAEMATOBIUM
Epidemiologie si manifestari clinice Infectiile cu S. haematobium sunt intalnite in regiuni intinse din Africa si Orientul Mijlociu. Gazdele intermediare apartin genului Bulinus. Perioada infraclinica este de 2-3 luni. Infectia naturala este in principal limitata la fiintele umane.
La fel ca in cazul infectiilor cu S. mansoni, prevalenta si intensitatea infectiei cu S. haematobium in regiunile endemice creste pana la varsta de 10-l5 ani. Dupa aceea, intensitatea scade foarte mult, in timp ce rata prevalentei se reduce moderat. Ca urmare a predilectiei parazitului pentru
venele tractului urinar, semnele si simptomele infectiei cu S. haematobium rezulta din afectarea ureterelor si a cii urinare. Spre deosebire de perioada asimptomatica care urmeaza infectiei initiale cu schistosome intestinale, la 2-3 luni dupa aceea disuria si hematuria sunt frecvent intalnite. Aceste manifestari pot continua pe toata durata infectiei active. Initial, ouale declanseaza un raspuns inflamator si granulomatos intens, care poate produce obstructie anatomica si/sau functionala, hidroureter si hidro-nefroza si formatiuni tumorale la nivelul cii
urinare sau a ureterelor. Cistoscopia poate pune in edenta mase friabile care se intind la nivelul cii urinare, ulceratii, petesii si granuloame. Aceste leziuni timpurii sunt reversibile dupa chimioterapia antischistosomala. Ouale sunt eliminate in
urina si de regula sunt usor edentiabile. Odata cu evolutia infectiei, componenta inflamatorie diminueaza, posibil datorita unui efect modulator al raspunsului imun al gazdei, iar fibroza se accentueaza, cel mai probabil datorita acumularii mai multor leziuni vechi si unor leziuni noi. Mai tarziu, majoritatea leziunilor sunt alcatuite din mase de oua moarte si calcificate in tesut fibros. Atunci cand concentratia oualor calcificate in tesuturi este destul de mare, dene edenta opacifierea radiologica a regiunilor afectate ale tractului urinar. Leziunile fibroase care duc la aparitia hidroureterului si a hidronefrozei nu se remit sub tratament antischistosomal. Insuficienta renala apare la un numar surprinzator de mic din randul persoanelor infectate.
Fibroza portala si glomerulonefrita clinic semnificativa nu reprezinta complicatii ale acestei infectii, dar trecerea oualor in plamani poate duce la
hipertensiune pulmonara. Eliminarea urinara prelungita de Salmonella si bacteriemiile intermitente sunt bine documentate. Se pare ca nu exista o frecventa crescuta a infectiilor de tract urinar cu alte bacterii daca nu exista explorari instrumentate a tractului urinar; totusi, acestea odata silite, sunt dificil de eradicat. Infectia SNC intereseaza de cele mai multe ori maduva spinarii, la fel ca in cazul infectiilor cu S. mansoni. Cu toate ca ouale de S. haematobium sunt frecvent decelate in numar mic in materiile fecale si sunt gasite in prelevatele prin biopsii rectale, polipoza intestinala este rara. in anumite regiuni geografice, se pare ca neoplasmul scuamos al cii urinare este asociat infectiei cu S. haematobium, aceeasta reprezentand o cauza semnificativa de morbiditate si mortalitate.
Diagnostic Diagnosticul infectiei cu S. haematobium este silit prin edentierea oualor caracteristice in tesuturi sau urina. Acestea au dimensiuni de 112-l70 [im pe 40-70 [im, prezinta un pinten terminal proeminent si sunt usor de pus in edenta in urina. Spre mijlocul zilei este eliminat un numar crescut de oua, iar examinarea microscopica a prelevatelor urinare centrifugate colectate in aceasta perioada edentiaza frecvent ouale. In
infectiile usoare este necesara uneori examinarea unor cantitati crescute de urina. Hematuria microscopica sau macroscopica este frecventa la populatiile endemice, iar prezenta acesteia trebuie intotdeauna sa sugereze diagnosticul la persoanele expuse. Se pot decela
anticorpii fata de S. haematobium folosind preparate antigenice din S. mansoni. Examinarile ecografice pun in edenta modificarea anatomica a tractului urogenital.
TRATAMENT
Persoanele infectate trebuie tratate. Ouale moarte si calcificate sunt frecvente in tesuturi, fiind deseori observate in prelevarile urinare, si trebuie diferentiate de ouale abile. Cu toate ca in tratamentul infectiei cu S. haematobium au fost folosite diverse medicamente, praziquantelul este tratamentul de electie ( elul 224-2). Metrifonatul este un agent oral sigur, care de asemenea este eficient. Principalul sau avantaj este costul scazut, iar principalul dezavantaj este acela ca, pentru a ndeca infectia, acesta trebuie administrat in trei doze la distanta de 2 saptamani.
