mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Infectiile intraabdominale si abcesele
Index » Boli infectioase » Infectiile intraabdominale si abcesele
» Peritonita la pacientii cu dpac

Peritonita la pacientii cu dpac







Un al treilea tip de peritonita apare la pacientii la care se realizeaza dializa peritoneala ambulatorie continua (DPAC). Spre deosebire de peritonitele primara si secundara, care sunt determinate de bacterii endogene, peritonita la pacientii cu DPAC implica de obicei microorganisme de pe suprafata pielii. Patogenia infectiei este similara infectiei asociate cu dispoziti intravas-culare in care microorganismele de la nilul pielii migreaza de-a lungul cateterului, care serste ca poarta de intrare si exercita si efectele unui corp strain. Infectia locului de iesire sau a canalului cateterului poate sau nu sa insoteasca peritonita din DPAC. Ca si peritonita primara, peritonita din DPAC este determinata de obicei de un singur microorganism. De fapt peritonita este cea mai frecnta cauza de intrerupere a DPAC. imbunatatirile aduse aspectului echipamentului, in special cea cu conectorul in "Y\", au dus la o scadere de la 1 caz de peritonita la 9 luni de DPAC, la 1 caz la 15 luni.


Prezentarea clinica a peritonitei din DPAC se aseamana cu cea a peritonitei secundare, in care durerea difuza si semnele peritoneale sunt frecnte. Lichidul de dializa este de obicei tulbure si contine mai mult de 100 leucocite pe mm3, din care peste 50% sunt neutrofile. Microorganismul etiologic cel mai frecnt este Staphylococcus coagulazo-negativ, care este responsabil de aproximativ 10% din cazuri. Staphylococcus aureus produce in jur de 10% din cazuri si este mai frecnt identificat la pacientii care sunt purtatori nazali ai acestui microorganism. Se intalnesc, de asemenea, bacili gram-negativi si fungi cum ar fi speciile de Candida. Descoperirea a mai mult de un microorganism in cultura din lichidul de dializa trebuie sa grabeasca cautarea unei cauze de peritonita secundara. Ca si in peritonita primara, cultura lichidului de dializa in eprubete de cultura continand sange, imbunatateste rezultatele.


Tratamentul empiric este directional impotriva stafilococului coagulazo-negativ, S. aureus si impotriva bacililor gram-negativi; regimul utilizat frecnt este vancomicina plus gentamicina administrate intraperitoneal. Vancomicina, administrata in doza de 2 g si mentinuta in cavitatea peritoneala timp de 6 ore, realizeaza un nil rezonabil timp de 7 zile. O doza de incarcare de 70-l40 mg gentamicina este urmata de mentinerea terapiei cu transferul a 20 mg/l o singura data pe zi sau cu transferul a 4-8 mg/l de mai multe ori pe zi. Raspunsul clinic este rapid; daca pacientul nu raspunde dupa 48 de ore de tratament, trebuie luata in considerare schimbarea cateterului.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor






  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai