Index » Boli infectioase » Infectii intestinale cu protozoare si tricomonaza
» Clasa ciliate

Clasa ciliate

Ciliatele sunt protozoare care au ca organite de locomotie, cilii. Sunt de forma alungita, mai lata la o extremitate si mai ingusta la extremitatea opusa, ceea ce le confera un aspect particular. Forma este mentinuta constanta de o membrana ferma. Prezinta pe fata ventrala o despicatura oblica, ca o fanta sau sant, denumita pehstom, la nivelul caruia se deschide citostomul, continuat spre interiorul parazitului cu citofaringele, acoperit de cili, in care se deschide vacuola digestiva [36]. in interior, se diferentiaza ectoplasma de endoplasma. La nivelul ectoplasmei se gasesc corpusculii bazali, de la care pornesc cilii, organite mici (trichociste), fuziforme, cu rol in formarea membranei protectoare a parazitului precum si vacuole pulsatile. La nivelul endoplasmei se gasesc nucleii, vacuole digestive, incluzii si vacuole pulsatile, cu rol in nutritie, dispuse inspre si in ectoplasma, a caror numar variaza in functie de specia ciliatelor [9,36].

Cilii prezenti temporar sau permanent pe suprafata parazitului, in functie de specia de ciliat, sunt numerosi si se dispun dupa o anumita ordine, conferindu-i acestuia o miscare regulata, in acelasi sens [36]. La unele specii de ciliate, cilii asociati, formeaza membranele, palete bratile, dispuse in jurul peristomului, delimitandu-se astfel zona adorala. De asemenea, unele specii de ciliate, prezinta c/W, organite de locomotie puternice, rezultate prin contopirea cililor, mai ales pe fata ventrala a parazitului [9,36].
Ciliatele sunt heterocariote, detinand cel putin 2 nuclei: macronucleul, de dimensiuni mari, cu structura heterogena, responsabil de actitatea meolica a parazitului si micronucleul, de dimensiuni mici, cu structura aparent omogena, implicat in reproducere [9,36]. Multiplicarea ciliatelor poate fi asexuata prin inmugurire sau diziune binara, dar ele se reproduc si sexuat.