mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Infectii cu specii de corynebacterium si antraxul
Index » Boli infectioase » Infectii cu specii de corynebacterium si antraxul
» Alte infectii cu specii de corynebacterium

Alte infectii cu specii de corynebacterium







DEFINITIE Bacteriile corineforme cu importanta medicala (anterior denumite difteroizi) includ membri ai florei normale care produc infectii oportuniste, patogeni umani cu virulenta relativ scazuta si patogeni animali care ocazional determina infectii zoonotice. Numarul de infectii produse de bacteriile corineforme a crescut substantial in ultimele doua decade. Tulpinile de C. jeikeium si bacteriile corineforme de grup D-2 sunt frecvent rezistente la multiple antibiotice.
ETIOLOGIE SI CARACTERISTICI DE LABORATOR Deoarece bacteriile corineforme sunt potential patogene, este important sa nu fie subapreciate ca fiind constituenti ai florei normale sau contaminanti atunci cand sunt gasite in specimenele clinice. Diferentierea bacteriilor corineforme este importanta cand sunt izolate in mod repetat, cand sunt obtinute in cultura pura sau in numar mare ori cand formeaza colonii pigmentate sau hemolitice.


Bacteriile corineforme sunt un grup de bacili sau cocobacili gram-pozitivi, mari, heterogeni din punct de vedere taxonomic, clasificati deficitar, pleomorfi, care se coloreaza neregulat si care superficial se aseamana cu C. diphtheriae. Schema de clasificare pentru bacteriile corineforme recomandata de Centrele pentru Controlul si Profilaxia Bolilor (CDC) le distribuie in cate genuri, incluzand Actinomyces, Arcanobac-terium, Corynebacterium, Oerskovia siRhodococcus, precum si in cate grupuri care nu au fost inca silite la nivel de gen si de specie.
ECOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE Oamenii reprezinta habitatul natural probabil pentru C. xerosis, C. pseudodiphthe-riticum (anterior C. hofmanii), C. striatum, C. minutissimum, C. jeikeium (anterior CDC grup JK), Arcanobacterium haemoly-ticum (anterior C. haemolyticum) si membrii ai grupurilor corineforme CDC A-4, D-2, G, 1,1 si 2. Animalele sunt habitatul natural probabil pentru Actinomices pyogenes (anterior C. pyogenes; vite, oi, porci), C. ulcerans (vite, cai) si C. pseudotu-berculosis (oi, capre, cai). Habitatul natural pentru Rhodococcus equi (anterior C. equi) este solul. Bresele ecologice pentru restul bacteriilor corineforme cu importanta medicala nu sunt bine definite.
Bacteriile corineforme intalnite cel mai des ca membri ai florei normale includ C. pseudodiphtheriticum (faringe, piele), C. xerosis (sacul conjunctil, nazofaringe, piele) si C. striatum (narinele anterioare, piele). Cele care colonizeaza tegumentele pacientilor spitalizati includ C. jeikeium (axila, regiune inghinala, perineu) si grupurile CDC D-2. C. jeikeium colonizeaza cel mai des pacientii cu malignitati sau cu imunodeficienta severa; bacteria poate fi, de asemenea, izolata din mediul spitalicesc (suprafete, aer) si de pe suprafata mainilor personalului ingrijitor. Infectiile cu Corynebacterium ulcerans sunt dobandite prin consumarea de lapte nefiert. Infectiile cu Corynebacterium pseudotuberculosis sunt dobandite prin contactul cu animale sau produse animale sau prin consumul de lapte nefiert.
PATOGENEZA SI MANIFESTARI CLINICE in 1976, C. jeikeium a fost recunoscut drept cauza de infectii la persoane imunocompromise. Acest microorganism produce infectii si la persoanele imunocompetente, dar infectiile severe continua sa fie mai frecvente in randul pacientilor cu malignitati hematologice si neutropenie. Colonizarea pielii precede infectia clinica. Factori aditionali de risc pentru sepsisul nosocomial cu C. jeikeium includ spitalizarea prelungita, intreruperi ale continuitatii tegumentelor, cateterizare intrasculara cronica si tratament anterior cu antibiotice cu spectru larg. Alte manifestari ale infectiei cu C. jeikeium includ endocardita, infectii legate de instrumente, infiltrate pulmonare, emboli cutanati septici, infectii de tesuturi moi si rash cutanat. Endocardita cu C. jeikeium apare in primul rand la pacientii cu proteze lvulare cardiace. C. jeikeium este o cauza rara a infectiilor sistemului nervos central la pacientii cu sunturi ventriculare.
In anul 1985, bacteriile corineforme de grup D-2 au fost identificate ca fiind o cauza semnificati pentru infectiile nosocomiale de tract urinar, incluzand pielonefrite si cistite acute si cronice. Aceste microorganisme sunt mult asemanatoare cu C. jeikeium, dar difera prin producerea de ureaza si prin incapacitatea de a converti glucoza la meoliti acizi. Hidro-lizarea ureei de catre ureaza determina alcalinizarea urinei si formarea calculilor de fosfat amoniacal de magneziu (struvit). Grupul D-2 de bacterii corineforme determina cistite pe fond alcalin la pacientii cu leziuni cale preexistente, care servesc drept focare pentru precipitarea cristalelor de struvit. Factorii de risc asociati infectiilor simptomatice de tract urinar includ imunosupresia preexistenta, procedurile urologice recente (inclusiv transt renal), boli de fond ale tractului genitourinar si infectii recente de tract urinar in antecedente.

A. haemolyticum determina faringita, 90% din cazuri aparand la pacienti cu rsta cuprinsa intre 10 si 30 de ani. La acest grup de rsta, faringitele cu A. haemolyticum sunt cu 5% pana la 13% mai frecvente decat faringitele cu Streptococcus pyogenes. in 30% pana la 67% din cazuri exista un rash eritematos. Rash-ul este de obicei scarlatiniform si este mai pronuntat la extremitati, dar uneori se aseamana cu urticaria sau eritemul multiform. Deoarece rash-ul este mai frecvent in infectiile cu A. haemolyticum decat in infectiile cu S. pyogenes, copin mai mari si adultii care prezinta un sindrom tip scarlatina pot prezenta in egala masura infectie cu A. haemolyticum sau S. pyogenes. Infectia cu A. haemolyticum se poate manifesta si sub forma de exsudat faringian extins si poate mima difteria. A. haemolyticum determina ocazional abces peritonsilar, sepsis, endocardita sau meningita.


C. minutissimum este frecvent izolat din leziunile de eritrasma, o infectie cutanata superficiala frecventa, caracterizata prin prezenta in ariile intertriginoase a unor zone maculare, pruriginoase, cu cruste rosii-maronii care prezinta luminiscenta rosu-portocalie la lumina Wood. Etiologia eritrasmei nu a fost silita definitiv; s-a dovedit ca infectia pielii cu Corynebacterium minutissimum se produce dupa aparitia maceratiei si formarii de cruste. Infectiile profunde determinate de C. minutissimum sunt rare si includ abcesele, bacteriemia si endocardita.

Printre bacteriile corineforme care determina boala la animale si ocazional la oameni, R. equi se remarca a fi un patogen
oportunist intracelular potential important la pacientii imuno-compromisi. Majoritatea cazurilor raportate sunt infectii asemanatoare tuberculozei la pacienti cu deficienta severa a imunitatii mediate celular. Recent au fost descrise o serie de infectii cu R. equi la pacientii cu SIDA. A. pyogenes produce mastita bovina, o boala transmisa de muste. in Thailanda, intre anii 1979 si 1984 a aparut in randul copiilor si scolarilor o serie de epidemii anuale de ulcere la nivelul membrelor inferioare, infectate cu A. pyogenes, care s-a constatat ca sunt rezultatul patrunderii microorganismului in leziunile cutanate traumatice prin intermediul mustelor. in Danemarca, infectiile cu A. pyogenes raportate in randul adultilor au inclus abcesele, cistitele, infectiile intraabdominale si mastoidita cu bacteriemie. Infectiile umane cu C. ulcerans se manifesta de obicei sub forma de faringita si pot mima difteria respiratorie, iar infectiile produse de C. pseudotuberculosis se prezinta in mod tipic sub forma de limfadenita granulomatoasa supu-rati. C. ulcerans si C. pseudotuberculosis pot produce toxina difterica. Au fost raportate infectii umane cu tulpini de C. ulcerans tox+ dar nu si cu tulpini tox+ de C. pseudotuberculosis.
C. pseudodiphtheriticum, un germen comensual cu virulenta scazuta, este o cauza rara de pneumonie la persoanele cu SIDA si de endocardita, traheita necrotizanta, traheobronsita si infectie de tract urinar la pacientii fara deficiente imune cunoscute. Asemanator, C. xerosis si C. striatum produc ocazional infectii la oameni.


DIAGNOSTIC

Aspectele clinice ale infectiei cu C. jeikeium nu suntpatognomonice. Astfel, diagnosticul de infectie cu C. jeikeium se bazeaza pe un indice de suspiciune crescut, identificarea microorganismului pe culturi din specimene clinice adecte si excluderea altor cauze posibile de infectie.
Frecvent, bacteriile corineforme de grup D-2 nu pot fi evidentiate prin uroculturile de rutina; de aceea, este necesara incubarea culturilor timp de 24-48 de ore pe medii speciale sau cu sange-agar. in anumite cazuri, perioada de cultire trebuie prelungita - de ex. la pacientii (in special barbati rstnici, cu anomalii genitourinare preexistente) cu urina alcalina, calculi de fosfat amoniacal de magneziu, bacili gram-pozitivi in urina sau uroculturi standard negative in ciuda bacteriemiei evidente clinic. Alti microbi care pot produce infectii de tract urinar cu urini alcaline includ Proteus, Urea-plasma si unii stafilococi si streptococi. Cistita pe fond alcalin este un diagnostic anatomic silit prin cistoscopie.


Diagnosticul diferential al faringitei cu A. haemolyticum insotita de rash include scarlatina, rubeola, sindromul socului toxic streptococic sau stafilococic, infectiile cauzate de virusul Epstein-Barr, citomegalovirusul si enterovirusurile (in special virusuri coxsackie), infectia gonococica diseminata, sifilisul secundar si alergia la medicamente. Metodele diagnostice de rutina prin culturi faringiene nu sunt ideale pentru detectarea A. haemolyticum; de asemenea, acest microorganism nu poate fi identificat prin testele rapide pentru S. pyogenes care inlocuiesc uneori culturile faringiene. Este posibil ca faringita produsa de A. haemolyticum la adolescenti si la adulti sa fie subdia-gnosticata pana la obtinerea unor teste de laborator imbunatatite pentru identificarea acestui microorganism.
Diagnosticul de eritrasma se sileste clinic. Datorita incertitudinii rolului etiologic al C. minutissimum, culturile din leziunile de eritrasma nu sunt recomandate curent. Este posibil ca faringitele produse de tulpinile tox+ ale C. ulcerans sa fie foarte greu de deosebit clinic de difterie. Manifestarile clinice ale infectiilor cauzate de alte bacterii corineforme nu sunt de obicei caracteristice; pentru identificarea microorganismului cauzal sunt necesare culturi.

microorganisme. Unele tulpini de Corynebacterium jeikeium izolate recent sunt sensibile sau doar moderat rezistente la antibiotice |3 -lactamice. Infectiile produse de tulpini in totalitate sensibile pot fi tratate doar cu antibiotice |3-lactamice in monoterapie, iar cele cu tulpini moderat rezistente pot fi tratate cu antibiotice |3-lactamice plus aminoglicozide. Chinolonele, in special ciprofloxacina, prezinta in vitro o activitate excelenta impotri C. jeikeium. Pentru infectiile asociate cu utilizarea instrumentelor este de obicei necesara inlocuirea dispozitivului infectat in asociere cu tratament antibiotic adect.
Grupul D-2 al bacteriilor corineforme sunt frecvent rezistente la antibioticele comune utilizate in tratamentul infectiilor de tract urinar. Primele tulpini erau aproape uniform sensibile la ncomicina si chinolone, dar tulpinile izolate recent prezinta o rezistenta crescanda la norfloxacina si ciprofloxacina. Tulpinile izolate sunt frecvent sensibile la eritromicina, rifampicina, novobiocina si tetracicline. Frecvent, tratamentul infectiilor de tract urinar cu tulpinile de grup D-2 este dificil; pentru vindecarea bacteriologica pot fi necesare cate cure de antibiotice. Pacientii cu cistita pe fond alcalin necesita in aditie la tratamentul antibiotic si rezectia leziunilor de fond.
Nu au fost silite protocoale de tratament verificate pentru infectiile produse de A. haemolyticum. Testele in vitro au aratat sensibilitate la eritromicina, dar toleranta sau rezistenta relati la penicilina. Informatii limitate sugereaza ca evolutia clinica a faringitei cu A. haemolyticum poate fi scurtata prin tratamentul cu eritromicina.
Infectiile produse de C. ulcerans ce se manifesta ca difteria sau care sunt cunoscute ca fiind produse de tulpini tox+ trebuie tratate ca difteria. In tratamentul eritrasmei este de obicei eficienta eritromicina administrata oral. Tratamentul initial al infectiilor produse de alte bacterii corineforme trebuie sa se bazeze pe identitatea microorganismului si pe datele publicate asupra sensibilitatii la antibiotice. Atunci cand este necesar, tratamentul trebuie modificat in functie de rezultatele testelor de sensibilitate la antibiotice. Toate tulpinile de Corynebacterium si de bacterii corineforme raportate pana in prezent sunt sensibile la ncomicina.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai