mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Infectii cu protozoare
Index » Boli infectioase » Infectii cu protozoare
» Echinococcus multilocularis

Echinococcus multilocularis







Echinococoza alolara este o parazitoza umana rara, legata de dezvoltarea intrahepatica a formei larvare a teniei Echinococcus multilocularis. Evolutia bolii este constant letala. Boala este putin cunoscuta, ceea ce explica incidenta sa scazuta, care este insa ireala prin nediagnosticarea parazitozei.
Educatia sanitara a populatiei si formarea studentilor in medicina va permite cunoasterea acestei parazitoze gra si silirea diagnosticului la primele semne de boala.

Cuprins:

Morfologie

Ciclul biologic

Contaminarea umană


Morfologie

sus sus
Echinococcus multilocularis este o tenie mică de 1,2 - 3,7 mm., asemănătoare morfologic cu E. granulosus. Prezintă un scolex cu 4 ventuze şi o coroană de cârlige şi un corp format din 3 segmente. Segmentul bătrân conţine un număr mare de ouă embrionate [2].


Ouăle sunt embrionate, ovale, de 32 - 36 / 30 um. Ele sunt formate dintr-un embriofor (embrion hexacant cu înveliş radiar gros) şi un înveliş extern translucid. Ouăle sunt deosebit de rezistente în condiţiile mediului extern, supravieţuind luni sau ani de zile [11,42].
Forma larvară se prezintă ca o veziculă, cu aspect pseudotumoral. Spre deosebire de Echinococcus granulosus, larva nu are o membrană proligenă ci o masă proligenă (germinativă), o cuticulă discontinuă iar lichidul vezicular este absent sau este prezent în cantitate mică. Masa germinativă poate conţine scolecşi, dar de cele mai multe ori este sterilă (fără scolecşi). Nu există o membrană perichistică pentru separarea larvei de organul parazitat. La nivelul soluţiilor de continuitate ale cuticulei, masa germinativă emite pseudopode, care se propagă în parenchimul parazitat. Din ramificaţiile pseudopodelor, se formează vezicule fiice, care devin noi forme larvare mici. Se produce cuticulizarea acestor prelungiri, delimitându-se numeroase cavităţi alveolare în parenchimul parazitat.

Ciclul biologic

sus sus
Gazda definitivă este vulpea, posibil câinii şi pisicile [11,21].
Viermii adulţi se dezvoltă în intestinul gazdei definitive, eliberează ouă, care se elimină odată cu materiile fecale, contaminând solul (fructe de pădure, grădini de zarzavat).
Pruritul anal indus de parazitoză conduce la operaţiuni de lavaj, care favorizează depunerea ouălor pe blana animalelor parazitate.
Pentru supravieţuirea în natură a parazitului, este importantă infestarea unei gazde intermediare, reprezentată de rozătoare (cu predilecţie şoarece de câmp). Gazdele intermediare se contaminează cu ouă embrionate existente în mediu extern. Ouăle ingerate, la nivelul tubului digestiv, eliberează embrionii hexacanţi, care pătrund pe cale portală, ajung în ficat, unde se transformă în larvă racemoasă [2,11].


Gazda definitivă se contaminează prin devorarea rozătoarelor parazitate, dezvoltând sute de viermi adulţi intestinali.

Contaminarea umană

sus sus
Omul, reprezintă o gazdă intermediară accidentală. Se poate infesta ocazional cu ouă de parazit prin: contactul direct cu vulpile parazitate, care poartă ouă pe blana lor sau prin consum de vegetale şi fructe de pădure (ciuperci, mure, zmeură) şi zarzavaturi din grădinile contaminate cu dejecţii de vulpe [2,4,21].
Aceste modalităţi de contaminare explică existenţa grupelor de risc pentru această boală: vânători, silvicultori, veterinari, agricultori, persoane din mediul rural.
Ouăle ingerate, sub acţiunea sucurilor digestive, pierd învelişul extern, eliberează embrionul hexacant, care pătrunde pe calea venei porte şi ajunge în ficat, unde va da naştere formei larvare. Larva are aspectul unei rumori invazive, nedelimitată, de tip alveolar sau multilocular. Este dură, fibroasă, cu suprafaţa neregulată, prezentând numeroase cavităţi mici şi inegale.

în aceste cavităţi se găseşte o substanţă gelatinoasă, care reprezintă masă parazitară proliferativă [4,11].
Pseudopodele de masă proliferativă, emise prin discontinuităţile cuticulei se propagă în parenchimul hepatic din aproape în aproape, comportându-se ca un proces neoplazic. De asemenea produc necroza parenchimului hepatic [2J.
Aspectul pseudotumoral conferit de caracterul infiltrativ al formei larvare este completat şi de posibilitatea de metastazare: masa proliferativă se poate infiltra şi perfora un vas sangvin, cu diseminare la distanţă şi localizări secundare în diverse viscere, unde apar metastaze parazitare (cerebrale, pulmonare).


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai