mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Infectii cu helminti
Index » Boli infectioase » Infectii cu helminti
» Larva migrans cutanata

Larva migrans cutanata







Larva migrans cutanata ("eruptia migratorie\") este o eruptie cutanata serpiginoasa produsa prin migrarea larlor viermilor cu carlig, de obicei viermele cu carlig al cainelui si pisicii, Ancylostoma braziliense. Aceste lar eclozeaza din ouale eliminate in materiile fecale ale cainilor si pisicilor si se matureaza pe sol. Oamenii se infecteaza prin contactul pielii cu solul zonelor frecntate de caini sau de pisici, cum sunt locurile de dedesubtul randelor sau cele cu getatie pitica. Larva migrans cutanata este in mod special raspandita in randul copiilor si in zonele cu climat cald si umed, inclusiv in sud-estul Statelor Unite.
Dupa ce larle penetreaza pielea, se formeaza leziuni eritematoase de-a lungul traiectelor sinuoase ale larlor, care migreaza la nilul jonctiunii dermo-epidermice, inaintand cu cativa centimetri pe zi. Aceste leziuni, intens pruriginoase, pot sa apara in orice parte a corpului si sunt in numar mare daca pacientul a stat intins pe pamant. Mai tarziu se pot forma cule si bule. Larle viermilor cu carlig ai animalelor nu se matureaza la om si, in lipsa tratamentului, acestea mor dupa cateva saptamani, cu rezolutia leziunilor cutanate. Diagnosticul este imediat pus pe baza datelor clinice, biopsia cutanata doar rareori reusind recoltarea de material parazitar. Simptomele pot fi ameliorate de catre administrarea orala a tiabendazolului (25 mg/kg x 2 pe zi) sau topica (solutii apoase 10% sau suspensii in gel uleios) timp de 2-5 zile, de catre irmectin (150 - 200 [ig/kg doza unica) sau de catre albendazol (200 mg de 2 ori pe zi, timp de 2 zile).



INFECTIA CU ANGIOSTRONGYLUS CANTONENSIS

Angiostrongylus cantonensis, viermele pulmonar al sobolanului, este cea mai frecnta cauza de meningita eozinofilica la om.
Ciclul biologic si epidemiologie Aceasta infectie se produce in principal in Asia de Sud-est si in bazinul Pacificului. Larle de A. cantonensis, produse de formele adulte ale viermilor de la nilul plamanului sobolanului, migreaza in tractul digestiv si sunt eliminate o data cu materiile fecale. Acestea devin lar infectante in melcii de pamant si in taratoare. Omul dobandeste infectia prin ingerarea molustelor crude infectate, a legumelor contaminate cu noroiul molustelor sau crabilor, a cretilor de apa dulce si a anumitor pesti marini, care la randul lor au ingerat moluste infectate. Apoi larle migreaza in creier.
Patogenie si caracteristici clinice La nilul sistemului nervos central, parazitii mor in cele din urma, dar nu inaintea initierii consecintelor patologice, care in infectiile sere pot aa ca rezultat sechele neurologice permanente sau decesul. Larle migratoare produc leziuni proteolitice, inflamatie eozinofilica locala marcata si hemoragie, cu necroza consecutiva si formare de granuloame in jurul viermilor muribunzi. Simptomele clinice se dezvolta in 2-35 zile de la ingestia larlor. De obicei, pacientii prezinta o cefalee insidioasa sau brusca, frontala, occipitala sau bitemporala, foarte intensa. Redoarea cefei, greata, varsaturile si paresteziile sunt de asemenea frecnte. Febra si paraliziile nervilor cranieni si ale nervilor extraoculari, convulsiile, paralizia si letargia sunt rare.


Examene de laborator Examinarea lichidului cefalorahidian este obligatorie in cazurile suspectate si evidentiaza de obicei o presiune de deschidere crescuta, un numar de leucocite de 150-2000 celule/mm3, si o pleiocitoza eozinofilica de peste 20%. Proteinorahia este de obicei ridicata, iar glicorahia normala. Larle mobile de A. cantonensis sunt rareori intalnite in lichidul cefalorahidian. Eozinofilia sanguina periferica poate fi moderata. Diagnosticul este in general bazat pe manifestarile clinice ale meningitei eozinofilice, impreuna cu un istoric epidemiologie compatibil.


TRATAMENT

Chimioterapia specifica nu s-a demonstrat a fi benefica in angiostrongiloza, in parte deoarece agentii larvicizi pot exacerba leziunile inflamatorii de la nilul creierului. Conduita terapeutica consta din masuri suporti, incluzand administrarea de analgetice, sedati si - in cazurile sere - glucocorticoizi. La majoritatea pacientilor, angiostron-giloza cerebrala are de fapt o evolutie autolimitata, iar vindecarea este completa. Infectia poate fi prenita prin prepararea culinara corespunzatoare a melcilor, crabilor si cretilor si prin inspectarea legumelor pentru infestari produse de moluste. Alte cauze parazitare ale meningitei eozinofilice in regiunile endemice pot cuprinde gnatostomiaza, parago-nimiaza, schistosomiaza si neurocisticercoza.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai