Infectia tesuturilor umane cu lar de Gnathostoma spinigerum pot produce meningoencefalita eozinofilica, tumefactii cutanate migratorii sau formatiuni invazi la nilul ochiului si organelor viscerale.
Ciclul biologic si epidemiologie Gnatostomiaza umana este endemica in Asia de Sud-est si in regiuni ale Chinei si Japoniei. in natura, forma matura a viermilor adulti paraziteaza tractul digestiv al cainilor si pisicilor. Larle stadiului initial eclozeaza din ouale eliminate in apa si sunt ingerate de specii de Cyclops (purici de apa). Larle stadiului tertiar se dezvolta in tesuturile mai multor specii de animale (inclusiv pesti, broaste, tipari, serpi, pui de gaina si rate) care au mancat fie un ciclop infectat, fie o alta gazda intermediara secundara infectata. in mod tipic, omul dobandeste infectia prin consumul carnii crude sau insuficient preparate de peste sau de pui. Felurile de mancare cu peste crud, somfak in Thailanda si sashimi in Japonia, stau la baza majoritatii cazurilor de gnatostomiaza la om. Anumite cazuri in Thailanda urmeaza dupa aplicarea de cataplasme cu carne de broasca sau de peste.
Patogenie si caractere clinice Simptomele clinice sunt produse de migrarea aberanta a unei singure lar in tesuturile cutanate, viscerale, nervoase sau oculare. Dupa invazie, migrarea larvara poate produce inflamatie locala cu durere,
tuse sau hematurie, insotite de
febra si eozinofilie. Tumefactii dureroase, pruriginoase si migratorii se pot dezvolta la nilul pielii, in special la extremitatile distale sau in regiunea periorbitala. Tumefactiile cutanate dureaza de obicei aproximativ o saptamana, dar deseori reapar, intermitent, dupa mai multi ani. Invazia larvara a ochiului poate provoca un raspuns inflamator care poate periclita derea. in cele din urma, invazia sistemului nervos central are ca rezultat o meningita eozinofilica cu meningoencefalita, o complicatie serioasa datorata migrarii ascendente a larlor pe un traiect nervos mare. Pacientii prezinta in mod caracteristic dureri radiculare agonizante si parestezii la nilul trunchiului sau al unui membru, urmate la scurt timp de paraplegie. Afectarea cerebrala, cu
hemoragii focale si distractii tisulare, este deseori fatala.
Diagnostic si tratament Tumefactiile migratorii cutanate cu eozinofilie periferica marcata, sustinute de o localizare geografica si de antecedente privind regimul
alimentar edificatoare, constituie in general o baza adecvata pentru diagnosticul clinic al gnatostomiazei. Totusi pacientii pot sa prezinte si afectare oculara sau cerebrospinala, fara tumefactii cutanate in antecedente. in aceasta ultima situatie, pleiocitoza eozinofilica va fi doditoare (de obicei impreuna cu lichidul cefalorahidian hemoragie sau xantocromic), dar
viermii aproape niciodata nu vor fi pusi in evidenta la nilul lichidului cefalorahidian. indepartarea chirurgicala a parazitului din tesutul subcutanat sau ocular, desi rareori posibila, este atat diagnostica cat si terapeutica. Albendazolul (400 - 800 mg pe zi, timp de 21 de zile) poate fi util. in prezent, afectarea cerebrospinala este tratata prin masuri suporti si deseori printr-o cura de glucocorticoizi. Gnatostomiaza poate fi prenita prin prepararea culinara corespunzatoare a carnii de peste si de pui in zonele endemice.
