Frecventele aparitiei unor manifestari de laborator sunt aratate in elul 126-l. O
anemie normocroma normocitara este obisnuit intalnita in endocardita infectioasa. Leucocitele si formula leucocitara sunt deseori normale. Oricum, in boala acuta poate fi prezenta leucocitoza fara anemie. Proteinuria si/sau hematuria microscopica sunt gasite la majoritatea pacientilor, iar nivelul seric al creatininei poate fi crescut. Viteza de sedimentare a eritrocitelor este aproape totdeauna crescuta, cu exceptia cazurilor cand este prezenta
insuficienta cardiaca.
Aproximativ 50% din pacientii cu endocardita ce dureaza cel putin de 6 saptamani au testul seric pentru factor reumatoid pozitiv si cei mai multi au complexe imune circulante care tind sa dispara odata cu vindecarea. Nivelul seric al complementului poate fi scazut, in special la cei cu glomerulonefrita difuza. Bacteriile pot fi zute in interiorul leucocitelor pe supernatantul preparat din sange la aproximativ 50% din pacientii cu endocardita.
Trasatura diagnostica esentiala in endocardita este bacteriemia sau fungemia. Hemoculturile sunt pozitive la peste 95% din pacienti. Bacteriemia este continua; daca oricare din culturi este poziti, toate sunt probabil pozitive. Nu exista nici un antaj in obtinerea culturilor la o anumita ora sau temperatura a corpului. Sangele arterial sau madu osoasa nu ofera nici un antaj fata de sangele din vena cubitala anterioara.
In boala subacuta suspectata si in absenta unei terapii anterioare, trebuie obtinute trei seturi de probe de sange pentru culturi, la interl de 3 pana la 6 ore si apoi initiata terapia, in cazul unei terapii anterioare este justificata o temporizare a tratamentului in incercarea de a obtine hemoculturi pozitive, in general, in boala acuta, terapia nu trebuie amanata mai mult de 2-3 ore, intre timp obtinandu-se culturile. Din fiecare
punctie venoasa trebuie obtinuta o singura cultura; trebuie folosite atat tehnicile pentru anaerobi cat si cele pentru aerobi. Culturile trebuie spatiate la cel putin 30-60 min pentru a demonstra bacteriemia continua. Rata de culturi pozitive este crescuta prin obserrea lor in decurs de 3 saptamani, cu efectuarea periodica de preparate pentru coloratia Gram si subculturi, chiar in absenta turbiditatii.
Hemoculturile pot fi negative in infectia cu microorganisme care se dezvolta lent cum este Haemophilusparainfluenzae. 50% din pacientii cu endocardita cu Candida si aproape toti cei cu endocardita cu Aspergillus, Histoplasma si Coxiella burnetii au hemoculturile negative. in cazul fungilor, embolii periferici mari sunt frecventi, necesitand embolectomie. Examenul histologic si culturile efectuate din emboli pot fi diagnostice. Testele serologice pentru C. burnetii si C. psittaci sunt pozitive in endocardita cauzata de aceste microorganisme.
Ecocardiografia a adus o mare contributie la capacitatea de a confirma sau exclude diagnosticul de endocardita infectioasa. Toti pacientii la care este suspectata endocardita infectioasa trebuie sa efectueze cel putin o ecocardiografie transto-racica (ETT) de baza pentru a determina marimea si localizarea vegetatiei, pentru a obtine o imagine care poate fi folosita in scopuri ative cand pot aparea complicatii cardiace si pentru a defini anomaliile cardiace subiacente. Ecocardiografia transesofagiana (ETE) poate detecta vegetatii mici de 1-l,5 mm, in timp ce marimea cea mai mica detecila prin ETT este de 2-3 mm. inseamna ca ETE este mult mai sensibila decat ETT in detectarea vegetatiilor (95% fata de 65%). Aceasta diferenta devine chiar mai mare in cazul detectarii vegetatiilor pe lvele protezate (in jur de 75% fata de 25%) si al abceselor miocardice (85% fata de 25%). ETE trebuie efectuata oricarui pacient suspect de endocardita infectioasa care are o proteza lvulara, oricarui pacient suspect de abces miocardic sau de inel lvular si oricarui pacient la care ETT este nesatisfacatoare din punct de vedere tehnic. in plus, orice candidat la chirurgia cardiaca trebuie sa efectueze ETE pentru a sili arhitectura cardiaca. in final, un rezultat negativ pe ETE este o doda puternica contra endocarditei infectioase, la pacientii cu un sindrom echivoc.
Fonocardiografia seriata si cineradiografia sunt folositoare in eluarea infectiilor pe proteze lvulare. Disparitia unui clic de deschidere sau a sunetului produs de o l care se inchide sugereaza prezenta unei vegetatii. in caz de dehiscenta, cineradiografia arata miscare anormala.
