mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:  
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


loading...
Diagnosticul de laborator al bolilor infectioase
Index » Boli infectioase » Diagnosticul de laborator al bolilor infectioase
» Metode de identificare

Metode de identificare


Share


O data ce microorganismele au fost izolate, se folosesc metodele traditionale de caracterizare fenotipica pentru identificare. Caracteristicile fenotipice includ trasaturi usor detecile (dimensiunile coloniilor, culoarea, reactia de hemoliza, mirosul) dupa cresterea pe un mediu de agar, folosirea de substraturi specifice si de surse de carbon (cum sunt hidratii de carbon), formarea de produsi finali specifici in timpul cresterii si aspectul microscopic al microorganismelor. Tuburile cu bulion ce contin substraturi specifice sunt folosite in mod obisnuit in astfel de proceduri de caracterizare.
Fenotiparea clasica Sistemele automatizate permit identificarea agentilor patogeni bacterieni pe baza caracteristicilor fenotipice, in decurs de cate ore. Majoritatea acestor sisteme se bazeaza pe tehnici de biotipare in care organismele izolate sunt crescute in substraturi multiple, iar caracteristicile reactiilor sunt ate cu caracteristicile cunoscute pentru diferite specii bacteriene. Aceasta procedura este relativ rapida, iar sistemele disponibile in comert includ un sistem de codificare pentru a simplifica inregistrarea rezultatelor, calculele de probabilitate pentru identificarea potrivita si metode de biotipare miniaturizate. Prin biotipare automata si cud procesul de citire cu analiza computerizata a datelor, microorganismele cu crestere rapida, cum sunt Enterobacteriaceele, pot fi identificate in decurs de cate ore de la detectarea pe placile de agar.
Pentru a grabi identificarea, mai multe sisteme folosesc enzime preformate, pentru metode de identificare de 2-3 ore. Astfel de sisteme nu se bazeaza pe cresterea bacteriana per se pentru a determina daca substratul a fost folosit sau nu. Ele folosesc un inocul masiv in care enzimele sunt prezente in cantitati suficiente pentru a converti rapid substratul in alte produse. in plus, unele sisteme folosesc metode de detectare fluorogenica a substratului/produsilor finali, pentru cresterea sensibilitatii (prin amplificarea semnalului).
Cromatografia cu gaz-lichid Cromatografia cu gaz-lichid (CGL) se utilizeaza pentru detectarea produsilor finali de meolism ai fermentatiei bacteriene. O aplicatie comuna a acestei tehnici este identificarea acizilor grasi cu lant scurt produsi de organismele obligatoriu anaerobe in timpul fermentarii glucozei. Deoarece tipurile de acizi volatili si concentratia lor relati difera in randul diferitelor genuri si specii care alcatuiesc acest grup de microorganisme, informatiile folosesc drept "amprenta\" meolica pentru identificarea unui anumit microorganism izolat.

CGL poate fi de asemenea cuplata cu un sistem computerizat sofisticat de analiza a semnalului pentru identificarea si silirea cantitatii de acizi grasi cu lant lung (AGLL) in membranele externe si in peretii celulari bacterieni si fungici. Pentru orice specie data, tipul si concentratia relati de AGLL sunt suficient de diferite pentru a permite identificarea chiar a speciilor strans inrudite. Identificarea definiti poate fi obtinuta in decurs de cate ore dupa cresterea microorganismelor pe un mediu adect. Analiza AGLL este una din cele mai ansate proceduri disponibile in mod curent pentru caracterizarea fenotipica.
Sondele de acizi nucleici In ultimii ani, tehnici bazate pe detectarea secventelor specifice de ADN si ARN din probele clinice, au devenit metodele de baza pentru diagnosticul infectiilor bacteriene, virale, parazitare si fungice. Strategia de baza este de a detecta o secventa scurta de baze relativ specifica pentru un anumit patogen, ce se afla pe un lant ADN sau ARN, prin hibridizarea unei secvente complementare de baze (sonda) legata de o molecula "reporter\" ce serveste ca semnal pentru detectie. Detectarea unui microorganism prin sondarea acizilor nucleici nu depinde de viabilitatea acestuia. Astfel, acest abord are un antaj clar fata de metodele prin culturi pentru detectarea microorganismelor greu cultibile. Tehnologia curenta cuprinde un numar mare de metode pentru detectarea si amplificarea semnalului, dintre care unele au fost aprobate de catre FDA pentru diagnostic clinic.
Folosirea sondelor de acizi nucleici implica in general liza celulelor intacte si denaturarea ADN sau ARN pentru a detine un singur lant. Sonda poate fi hibridizata pe o secventa tinta, intr-o solutie sau pe un suport solid, in functie de metoda folosita. In situ, hibridizarea unei sonde cu o tinta este de asemenea posibila si permite folosirea sondei pentru microorganismele care sunt prezente in proba de tesut. Odata ce sonda a fost hibridizata cu tinta (semnal biologic), pot fi folosite diferite metode pentru a amplifica si/sau detecta complexul tinta sondat
(ura 121-l).
Sonde pentru detectarea directa a patogenilor in probele clinice Sondele de acizi nucleici pentru detectarea directa a diferitilor agenti patogeni (inclusiv a L.pneumophila, Chlamidia trachomatis, Neisseria go-norrheae, Streptococcus grup A, si Gardnerella gi-nalis) in probele clinice, sunt disponibile in comert. in plus, sonde pentru detectarea directa a papilomavi-rusurilor umane, a tulpinilor de Candida si a Trichomo-nas ginalis sunt aprobate spre folosire. Un sortiment de sonde pentru confirmarea identitatii patogenilor cultiti, cum sunt tulpinile de Mycobacterium si Salmo-nella, sunt de asemenea disponibile. Sondele pentru detectarea directa a patogenilor bacterieni sunt adesea directionate spre secvente extrem de sigure ale ARN ribozomal 16S, pentru ca intr-o celula bacteriana exista mai multe copii ale secventei ARN ribozomal decat exista pentru o singura secventa de ADN genomic. Sensibilitatea si specificitatea metodelor de sondaj pentru detectarea directa se a cu cele ale metodelor traditionale, incluzand EIA si metodele de cultura. Multe laboratoare si-au dezvoltat propriile sonde pentru detectarea directa a patogenilor bacterieni sau virali; totusi, chiar daca exista un protocol labil al metodei pentru diagnostic, folosirea acestor sonde este limitata de legi federale doar in scop de cercetare.
Strategiile de amplificare a sondei de acid nucleic Teoretic, o singura secventa tinta de acid nucleic poate fi amplificata la niveluri detecile. Exista cate strategii pentru amplificarea tintelor si/sau a sondelor, incluzand reactia de polimerizare in lant, reactia de ligare in lant, amplificarea lantului inlocuit si replicarea autointretinuta a secventei. in fiecare caz, o secventa tinta sau o sonda hibridizata este amplificata exponential pentru a detine un semnal ce poate fi detectat, de obicei prin atasarea unor grupuri de reporteri chemiluminiscenti. Metoda reactiei de polimerizare in lant (PCR) necesita repetate incalziri ale ADN sau ARN pentru a le putea separa in doua lanturi complementare ale dublei catene, hibridizarea primei secvente cu secventa tinta adecta, amplificarea tintei folosind PCR pentru extensia lantului complementar si detectarea semnalului cu o sonda marcata. Sensibilitatea acestei metode este mult mai mare decat cea a metodelor traditionale cum ar fi culturile. Totusi, aceasta metoda necesita o atentie speciala in timpul efectuarii ei, deoarece contaminarea incrucisata a materialului clinic cu ADN si ARN din alte surse (chiar la niveluri mici) poate fi cauza rezultatelor fals pozitive. in prezent, sunt disponibile metode de amplificare pentru detectarea de Mycobac-terium tuberculosis si C. trachomatis. Ca si in cazul sondelor pentru detectare directa, multe laboratoare folosesc polimeraza taq sila termic disponibila in comert, secventele sondei si reactivi, pentru a dezvolta metode de diagnostic "in casa\". Rezultatele legate de calitatea controlului, interpretarea testelor, procesarea probelor si necesitatile de reglare au incetinit dezvoltarea unor kit-uri comerciale de diagnostic.In alte metode, sondele atasate de secventele tinta complementare sunt amplificate prin atasarea celei de-a doua sonde si a unui multimer de amplificare la sonda initiala. O astfel de metoda numita amplificare bazata pe lantul ADN ramificat (ADNr) ataseaza ADNr intr-o zona diferita de cea a secventei de legare a tintei din sonda initiala. Oligonucleotidele etichetate ca enzime pot apoi lega secvente multiple, repetitive de ADNr. Semnalul ADNr amplificat este detectat prin chemilu-miniscenta. Antajul acestei metode fata de PCR este acela ca este necesara doar o singura hibridizare a sondei care leaga tinta cu secventa tinta.
Aplicatiile metodei de sondare a acizilor nucleici Metoda se aplica pentru a identifica patogenii bacterieni cu crestere dificila cum sunt tulpinile de Mycobacterium. Aplicatiile suplimentare ale acestei metode in laboratoarele de microbiologie clinica includ probabilitatea inlocuirii metodelor de cultura pentru identificarea multor patogeni din probele clinice, detectarea markerilor rezistentei la antibiotice si detectarea multiplilor patogeni dificili de cultit sau necultibili cum suntEhrlichia, Rickettsia, Babesia, Borrelia si Rochalimaea. De asemenea aceasta metoda poate detecta patogenii virali mai repede decat este posibil prin metodele obisnuite de cultire. Totusi, pentru ca laboratoarele de microbiologie clinica sa fie in antaj deplin cu aceasta metoda trebuie ca automatizarea metodei si pretul reactivilor sa fie competitive cu costul si automatizarea metodologiei existente. in prezent, detectarea unor agenti cum ar fi C. trachomatis sau N. gonorroeae prin metoda sondajului este mai costisitoare pentru multe laboratoare decat detectarea prin metode traditionale cum ar fi culturile sau EIA. in plus, deoarece echipamentul de procesare automata nu a fost proiectat inca pentru utilizare clinica, metodele PCR sunt mult mai costisitoare si mai laborioase decat alte metode de detectie. in absenta documentatiei clare asupra utilitatii clinice, multe laboratoare continua sa astepte aprobarile de comercializare a testelor disponibile de sondare a ADN decat cele de lidare a testelor "in casa\".

Tipareste Trimite prin email


  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai




 
Adauga documentAdauga articol scris
 
Copyright © 2008- 2014 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor