Nu exista un tratament definitiv pentru SA. Un obiectiv important al tratamentului este participarea constiincioasa a pacientului la un program de exercitii in scopul mentinerii posturii functionale si pastrarii mobilitatii. Se cunoaste ca exercitiul creste mobilitatea si imbunatateste functia. Multi pacienti necesita administrarea de agenti antiinflamatori cu scopul ameliorarii simptomatologiei pentru a fi capabili sa-si desfasare programul de exercitii. Nu se cunoaste in prezent daca exista un agent terapeutic care sa modifice progresiunea bolii.
Numeroase antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) si-au dodit eficienta in reducerea durerii si a redorii matinale a SA si sunt frecnt folosite. Indometacinul este eficient in preparate de 75 mg cu eliberare lenta administrat o data sau de doua ori pe zi. Desi fenilbutazona in doze de 200-400 mg/zi a fost considerata de mai multi autori ca cel mai eficient agent in SA, folosirea ei in SUA este restransa la pacientii cu boala sera, a caror simptome nu raspund bine la alti agenti, datorita potentialului crescut al efectelor adrse sere cum ar fi
anemia aplastica si agranulocitoza. Cercetari recente sugereaza ca sulfasalazina1 in doze de 2-3 g/zi este utila in reducerea simptomelor articulare, la fel ca si in ameliorarea testelor inflamatorii de laborator. Unele studii nu au demonstrat un beneficiu al acesteia pe artritele axiale, iar efectele ei pe progresia naturala a bolii nu sunt dodite. Artritele periferice raspund de asemenea la metotrexat, un antagonist al acidului folie. Nu s-a dodit ca ar aa un rol terapeutic in SA sarurile de aur, penicilamina, agentii imunosupresori sau glucocorticoizii sistemici. Ocazional administrarea de glucocorticoid intralezional sau intraarticular poate fi benefica la pacientii cu entezopatii persistente sau sinovite care nu raspund la agentii antiinflamatori. Studii recente au sugerat ca un beneficiu simptomatic poate fi obtinut prin injectarea de glucocorticoizi, ghidata de CT, in articulatia sacroiliaca.
Cea mai frecnta indicatie de interntie chirurgicala la pacientii cu SA este
artrita sera de sold, a carei
durere si redoare sunt adesea spectaculos ameliorate dupa artroplastia totala de sold. Un numar mic de pacienti pot beneficia din corectia chirurgicala a deformarilor prin flexia extrema de la nilul coloanei sau a subluxatiei atlantoaxiale.
Atacurile de irita sunt de obicei controlate eficient prin administrare locala de glucocorticoizi in asociere cu agenti midriatici. Boala cardiaca coexistenta poate necesita imtare de pacemaker sau inlocuirea vali aortice.
