mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:  
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


loading...
Afectiuni articulare
Index » Boli ale sistemului imun » Afectiuni articulare
» Localizari specifice ale artrozei

Localizari specifice ale artrozei


Share


Articulatiile interfalangiene
Nodulii Heberden, hipertrofia osoasa a articulatiilor interfalangiene distale, reprezinta cea mai frecnta forma de artroza idiopatica (ura 322-2). Un proces similar la articulatiile interfalangiene proximale conduce la aparitia nodulilor Bouchard. Frecnt, nodulii Heberden se dezvolta progresiv, fara simptome sau cu simptome reduse. Totusi, ei pot prezenta dureri acute, roseata si tumefactie, uneori declansate de traumatisme minore. Chiste gelatinoase dorsale pline cu acid hialuronic se pot dezvolta la insertia tendonului extensorilor degetelor la baza falangei distale.

Artroza eroziva in artroza eroziva, articulatiilor interfalangiene distale si/sau proximale ale mainilor sunt cel mai frecnt afectate. Artroza eroziva are tendinta de a fi mai distructiva decat artroza nodala tipica. Este caracteristica evidentierea radiografica a colapsului zonei subcondrale. Anchiloza osoasa poate aparea. Deformarile articulare si afectarea functionala pot fi sere. Durerea si sensibilitatea sunt in general episodice. Sinoviala este infiltrata mai extensiv cu celule mononucleate decat in alte forme de artroza.
Artroza generalizata Artroza generalizata se caracterizeaza prin interesarea a trei sau mai multe articulatii sau grupe de articulatii (articulatiile interf alangienele distale si proximale formeaza fiecare cate un grup). Nodulii Heberden si Bouchard sunt proeminenti. Simptomele pot fi episodice, cu pusee inflamatorii exprimate prin tumefactia partilor moi, roseata si caldura. Viteza de sedimentare a hematiilor poate fi crescuta, dar testele pentru factorul reumatoid seric sunt negati.
Baza policelui Cea de a doua arie interesata in ordinea frecntei este baza policelui. Tumefactia, sensibilitatea si crepitatiile la miscarea articulatiilor sunt tipice. Osteofitele pot conduce la un aspect patrat al bazei policelui (ura 322-3). in contrast cu nodulii Heberden care nu produc de obicei perturbari functionale semnificati, artroza bazei policelui (rizartroza) genereaza frecnt pierderea mobilitatii si fortei. Durerea conduce la adductia policelui si contractura la nilul primului spatiu interdigital, producand frecnt hiperextensia compensatorie a primei articulatii metacarpofalangiene si deformarea in gat de lebada a policelui.
Soldul Defectele congenitale sau dobandite (de ex. displazia aceulara, boala Legg-Cal-Perthes, dezlipirea epifizara a capului femural) pot fi implicate in pana la 80% din cazurile de coxartroza. Douazeci la suta din pacienti vor dezvolta o suferinta bilaterala. Durerea de la sold in artroza este in general iradiata in zona inghinala, dar poate iradia si in fese sau portiunea proximala a coapselor. Mai rar, coxartroza se exprima prin durere la genunchi. Durerea poate fi provocata prin solicitarea motorie a soldului interesat. Flexia poate fi initial nedureroasa, dar rotatia interna exacerbeaza durerea. Pierderea rotatiei interne apare precoce, urmata de pierderea extensiei, adductiei si flexiei datorita fibrozei capsulare si/sau osteofitelor proeminente.
Genunchiul Artroza genunchiului poate interesa timentul femuro-tibial medial sau lateral si/sau timentul patelo-femural. Palparea poate evidentia hipertrofie osoasa (osteofite) si sensibilitate. Cresterea cantitatii de lichid sinovial, daca apare, este mica. La mobilizarea articulatiei se simt frecnt crepitatii osoase. Artroza timentului medial poate conduce la aparitia deformarii in varus (in "paranteza\"); in timentul lateral poate produce deformarea in valgus (in forma de X). Durerea la compresia rotulei pe femur in timpul contractiei cvadricepsului poate fi indicator de artroza f emuro -p atei ara.
Condromalacia patellae, care este de asemenea caracterizata de durere anterioara de genunchi si prezenta semnului descris mai sus, este un sindrom asociat cu durere patelo-femurala, deseori bilaterala, care apare la adolescenti si la adultii tineri. Este mai frecnt la femei decat la barbati. El poate fi determinat de factori variati (de ex. anomalii ale unghiurilor cvadricepsului, patella alta, traumatisme). Desi examinarea genunchiului poate releva inmuierea si fibrilarea cartilajului de pe fata posterioara a rotulei, modificarile nu sunt in general progresi; condromalacia patellae nu este de obicei un precursor al artrozei. In majoritatea cazurilor, analgezicele sau AINS si terapia fizica sunt eficiente; la unii, durerea poate fi diminuata prin corectia chirurgicala a pozitiei vicioase a rotulei.
Coloana rtebrala Suferinta degenerativa a coloanei poate interesa articulatiile apofizare, discurile interrtebrale si/sau ligamentele paraspinoase. Spondiloza reprezinta suferinta degenerativa a discului interrtebral. Diagnosticul de artroza rtebrala trebuie rezervat cazurilor in care se evidentiaza interesarea articulatiilor apofizare (articulatii diartrodiale autentice). Simptomele artrozei rtebrale includ durere localizata si redoare. Compresia radacinilor nervoase de catre osteofitele ce obstrueaza gaurile de conjugare, prolabarea discului degenerat sau subluxatia unei articulatii apofizare pot genera durere radiculara sau deficit motor.
Calcificarea marcata si osificarea ligamentelor paraspinoase apar in hiperostoza scheletica idiopatica difuza. Desi boala este adesea catalogata ca o varianta de artroza, articulatiile diartrodiale nu sunt afectate. Calcificarea ligamentelor si osificarea ligamentului rtebral anterior dau aspectul de "lumanare pe care se prelinge ceara\" pe fata anterioara a corpurilor rtebrale. Totusi, intre calcificarile nou formate si corpurile rtebrale poate fi observat un spatiu translucid, semn ce difereatiaza modificarile din aceasta boala de osteofitele din spondiloza. Spatiul interrtebral este conservat, articulatiile sacroiliace si apofizare sunt normale, ajutand la diferentierea bolii de spondiloza si respectiv de spondilita anchilozanta. Hiperostoza scheletala idiopatica difuza apare la varste medii si avansate si este mai frecnta la barbati decat la femei. Pacientii sunt deseori asimptomatici, dar pot aa redoare musculo-scheletica. Modificarile radiologice sunt in general mai sere decat ar lasa sa se banuiasca simptomatologia blanda.

Tipareste Trimite prin email


  Sectiuni Boli ale sistemului imun:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai


 
Adauga documentAdauga articol scris
 
Copyright © 2008- 2014 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor