Ca un bun strateg, medicul anestezist trebuie sa fie pregatit in amanunt pentru multiplele si complexele variante de anestezie, cu scopul de a asigura o securitate si un confort deosebite pentru bolnav si echipa chirurgicala.
Examinarea preanestezica are o importanta deosebita in masura in care, impreuna cu imperativele actului chirurgical propus, devine unul din elementele decisive ale alegerii conduitei anestezice. Ea trebuie sa constituie obiectul unui veriil consult, in cursul caruia sa se adune si sa se evalueze datele de anamneza, cu cele ale examenului general si ale examenelor complementare. Concluziile vor decide conduita pre-, intra- si postoperatorie.
Evaluarea starii fizice
Informeaza direct asupra starii generale (obezitate, denutritie), situatia coloanei vertebrale (spondiloze) permitand a prevedea eventualele dificultati. De ex: accesibilitatea venoasa reprezinta o problema deosebit de dificila la unii obezi, la cei cu perfuzii multiple, la cei supusi denudarilor venoase anterioare.In prezenta unei suferinte organice, anamneza, examenul clinic si examenele complementare trebuie sa evalueze importanta rasunetului functional al uneia sau a tuturor tarelor.
Diagnosticul chirurgical poate fi, in unele situatii, mai putin important pentru evaluarea riscului operator decat cel al stadiului afectiunii. A spune despre un bolnav ca este purtatorul unei insuficiente cardiace,
renale sau hepatice este total nesatisfacator, fiecare tara trebuind sa faca obiectul unui set de investigatii separate.
Suferintele aparatului cardio-vascular si respirator isi pun amprenta nefavorabila, in special pe evolutia intraanestezica a bolnalui si postoperatorie imediata.
Pentru acest motiv, este indicat ca la toti bolnavii peste 50 de ani sa se execute de rutina ECG si radiografie toracica, interesul pentru aceste examene este mai putin diagnostic ci mai degraba de descoperire a unei atingeri pleuro-pulmonare sau cardiace. Chiar in conditiile unor date normale, aceste examene isi pastreaza intreaga valoare, fiind elemente ative utile atunci cand apar accidente intra- sau postoperatorii (aparitia unei deviatii axiale drepte, absenta la ECG-ul preoperator, poate sa completeze diagnosticul unei embolii pulmonare).
Bilantul biologic comporta in general, probe de rutina:
- hemograma standard;
- teste simple de coagulare (timp de sangerare, timp de coagulare, timp si indice de protrombina);
- azotemie;
- glicemie;
- ionograma sangvina;
- sumar de urina.
Rezultatele consultatiei preoperatorii si tipul interventiei propuse trebuie consemnate pe fisa de anestezie, care constituie un act medical cu valoare juridica.
Informarea bolnalui este o etapa importanta a examinarii preanestezice. Bolnal va fi informat, daca nu s-a facut acest lucru, cu date asupra bolii sale, a tehnicii operatorii ce o va suporta, cu date privitoare la pregatirea pentru anestezie (cateterisme vasculare, montarea monitoarelor etc), tehnica anestezica si eventual previziuni asupra evolutiei postoperatorii, informarea preanestezica este deosebit de importanta deoarece medicul anestezist isi asuma riscul interventiei anestezice, iar bolnal, sau dupa caz apartinatorii, il accepta, fapt consemnat sub semnatura proprie si in fisa de anestezie.
O problema importanta o constituie terapia medicamentoasa curenta a bolnalui. Legat de aceasta problema se admite ca:
1. nu trebuie intrerupt, pe cat posibil, tratamentul unui bolnav pana ce nu se obtine echilibrarea lui completa;
2. trebuie corectate efectele secundare nedorite ale terapiei curente (ex. hipokalemia dupa administrarea diureticelor);
3. se va adapta
anestezia tinand cont de durata de actiune si de potentialul de interferenta a unor
droguri din terapia deja instituita bolnalui;
4. se vor preveni eventualele consecinte nedorite ale terapiei pentru perioada postoperatorie (ex. anticonceptionalele orale cresc riscul accidentelor trombo-emebolice postoperatorii);
5. se va adapta terapia curenta la situatia nou creata de actul chirurgical si anestezic (ex. cresc nevoile de
insulina la diabetic, ca si necesarul de cortizon la cei cu
insuficienta corticosuprarenala).
Anamneza va insista asupra alergiilor sau intolerantelor medicamentoase. Se va pune accent pe conditiile de viata si pe obiceiurile bolnalui (noxe profesionale, tutun, alcool, consum de hipnotice, anxiolitice).
