Scorpionii sunt arahnide asemanatoare crabilor, care se hranesc cu artropodele care traiesc pe sol si cu soparle mici pe care le prind cu o pereche de clesti frontali si le paralizeaza injectandu-le venin cu un ac din varful cozii.
intepaturile dureroase, dar relativ nepericuloase, ale scorpionilor trebuie deosebite de otrarile potential letale produse de catre 30 din cele aproximativ 1.000 de specii cunoscute care cauzeaza mai mult de 5.000 de decese pe an pe intregul glob. Scorpionii se hranesc noaptea si raman ascunsi pe parcursul zilei in crapaturi sau gauri, sub lemne, scoarte de copac sau pietre de pe sol. Ei cauta locuri racoroase sub cladiri si intra adesea in case, unde se ascund in pantofi, haine sau asternuturi sau intra in instalatiile sanitare in cautare de apa. Scorpionii inteapa fiintele umane doar atunci cand sunt provocati.
Scorpionii din Statele Unite Din cele aproximativ 40 de specii de scorpioni din Statele Unite, doar scorpionul de scoarta (Centrurdes sculpturatus sau Centrurdes exilicanda) produce un venin care poate fi letal. intepaturile altor specii, cum ar fi scorpionul comun vargat Centruvoides ttatus si marele Hadrunus arizonensis, provoaca imediat
durere locala
patrunzatoare, urmata de edem, echimoza si senzatie de arsura. Aceste simptome, in mod tipic, se remit in cateva ore si pielea nu se descuameaza. Uneori apar reactii alergice la venin.
Scorpionul mortal C. sculpturatus din sud-vestul Statelor Unite si nordul Mexicului masoara aproape 7 cm lungime si este colorat galben-brun. Veninul sau contine neurotoxine care determina canalele de sodiu sa ramana deschise si neuronii sa se descarce repetitiv. in contrast cu intepatura speciilor neletale, intoxicatiile cu venin de C. sculpturatus se insotesc de regula de inflamatie redusa, dar de durere proeminenta si parestezii, iar hiperesteazia poate fi accentuata prin loturi usoare asupra zonei afectate (testul de lore). Aceste simptome difuzeaza curand spre alte localizari. in cateva ore, apar disfunctii ale nerlor cranieni si hiperexciilitatea muschilor scheletici. Pacientul se prezinta cu neliniste, vedere incetosata, miscari anormale ale ochilor, salivatie profuza, lacrimare, rinoree, vorbire ingreunata, incoordonare sfincteriana, diaforeza,
greata si varsaturi. Spasmele musculare, miscarile sacadate si tremu-raturile pot fi confundate cu convulsiile. Complicatiile care apar includ tahicardie, aritmii, hipertensiune, hipertermie, rabdomioliza si acidoza. Simptomele ating severitatea maxima in aproximativ 5 ore si cedeaza in decurs de o zi sau doua, desi durerea si paresteziile pot persista timp de saptamani. Stopul respirator fatal este mai frecvent la copin mici si la varstnici.
Alti scorpioni periculosi Intoxicatiile cu venin de la Leiurus quinquestriatus din Orientul Mijlociu si Africa de Nord, de la Mesobuthus tamulus din India si de la speciile de Androctonus de-a lungul litoralului mediteranean din Africa de Nord si Orientul Mijlociu si de la Tityus serrulatus din Brazilia provoaca eliberare masiva de catecolamine endogene, cu crize hipertensive, aritmii, edem pulmonar si leziuni miocardice. Consecutiv intepaturii de Tityus trinitatis in Trinidad apare pancreatita acuta, iar intepaturile de scorpioni Parabuthus si Buthotus din Africa de Sud se complica cu toxicitate a sistemului nervos central. intepaturile de Hemiscorpius lepturus din Iran pot fi urmate de necroza tisulara si hemoliza.
TRATAMENT
Identificarea scorpionilor agresori este utila in ificarea tratamentului. intepaturile de specii neletale necesita cel mult aplicatii cu gheata, analgezice sau antihistaminice. Datorita faptului ca majoritatea ctimelor intoxicatiilor periculoase (cum ar fi cele produse de C. sculpturatus) sufera doar un disconfort local, pot fi ingrijite la domiciliu, cu indicatia de a reveni in serciul de urgenta daca apar semne de disfunctie a nerlor cranieni sau de disfunctie neuromus-culara. Terapia suportiva agresiva si utilizarea judicioasa a antiveninului pot reduce sau elimina mortalitatea in intoxicatiile mai severe. Mentinand pacientul in repaus si aplicand pansamente compresive si impachetari reci la sediul intepaturii, se micsoreaza absorbtia veninului. Desi narcoticele si seda-tivele pot controla agitatia si hipertensiunea, acesti agenti interfera cu reflexele protectoare ale cailor aeriene si nu trebuie administrate la pacienti cu simptome neuromus-culare daca nu se are in vedere intubatia endotraheala. Hipertensiunea si
edemul pulmonar raspund la nifedipina, nitroprusiat, hidralazina sau prazosin, iar bradiaritmiile pot fi controlate cu atropina.
Preparatele comerciale de antiveninuri sunt disponibile in cateva tari pentru unele din cele mai periculoase specii. Un antivenin1 preparat pe capre pentru C. sculpturatus este disponibil ca medicamnet de cercetare doar in Arizona. Datorita riscului de anafilaxie si boala a serului consecutiva administrarii de ser de capra, utilizarea antiveninului este controversata. Administrarea intravenoasa de antivenin amelioreaza rapid disfunctia nerlor cranieni si simptomele musculare, dar nu influenteaza durerea si paresteziile.
Profilaxie in zonele infestate cu scorpioni, pantofii, hainele, lenjeria de pat si prosoapele trebuie scuturate si inspectate inainte de utilizare. indepartarea lemnelor, pietrelor si molozului din curti si campinguri elimina locurile in care s-ar putea ascunde scorpionii, iar utilizarea spray-urilor insecticide in case poate sa diminue sursele lor de hrana.
