Obstructiile tractului urinar pot fi determinate de un blocaj mecanic intrinsec sau extrinsec, ca si de defecte functionale neasociate cu o ocluzie constanta a sistemului urinar de drenaj. Obstructia mecanica se poate produce la orice nil al tractului urinar, de la calicele
renale la meatul uretral extern. Zonele in care se produce
obstructia sunt frecnt cele in care exista o ingustare fiziologica, de exemplu jonctiunile uretero-pelvica si uretero-cala, colul cii
urinare si meatul uretral. Cand obstructia este situata deasupra cii urinare, se produce dilatarea ureterala unilaterala (hidroureter) si a sistemului pielo-caliceal (hidronefroza); leziunile situate la nilul sau mai jos de ca urinara determina patologie bilaterala.
Formele comune de obstructie sunt enumerate in elul 280-l. in copilarie predomina malformatiile congenitale, cuprinzand ingustarea marcata la nilul jonctiunii uretero-pelvice, localizarea anormala a ureterului (retrocava) si valle uretrale posterioare. Ultimul defect este cea mai frecnta cauza de hidronefroza bilaterala la baieti. Copin pot aa,
de asemenea, disfunctii cale secundare stricturii uretrale, stenozei meatului uretral sau obstructiei colului cii. La adulti, obstructiile tractului urinar se datoreaza in special defectelor dobandite, predominand tumorile pelvine, calculii si stricturile uretrale. Ligaturarea ureterelor sau leziunile ureterale surnite in timpul interntiilor chirurgicale la nilul pelvisului sau colonului pot produce hidronefroza care, daca este unilaterala, poate ramane relativ silentioasa si nu este detectata. Schistosoma haematobium si
tuberculoza genito-urinara sunt cauze infectioase ale obstructiei ureterale. Uropatia obstructiva poate fi determinata si de neoplasme extrinseci (cancerul de col uterin sau de colon, limfomul retroperitoneal) sau de afectiuni inflamatorii. Una dintre acestea este fibroza retroperitoneala, un proces de etiologie necunoscuta intalnit cel mai frecnt la barbati de varsa medie, care uneori produce obstructie ureterala bilaterala. Fibroza retroperitoneala trebuie diferentiata de alte cauze retroperitoneale ale obstructiei ureterale, in special de limfoame si neoplasme pelvine.
Alterarea functionala afluxului urinar este determinata de obicei prin afectiuni care intereseaza atat ureteral, cat si ca urinara. Leziunile functionale comune includ ca neurologica, frecnt asociata cu ureter adinamic si reflux co-ureteral. Refluxul urinei din ca urinara in uretere este mai frecnt la copii decat la adulti si poate determina hidroureter sau hidronefroza bilaterala sere. Insertia anormala a ureterului in ca urinara este cea mai frecnta cauza de reflux co-ureteral la copii. in absenta infectiei de tract urinar sau a obstructiei colului cial, refluxul nu determina de obicei alterarea parenchimului renal si se rezolva deseori spontan, odata cu cresterea copilului. Daca refluxul este ser si este improbabila ameliorarea sa spontana, daca functia renala se deterioreaza sau daca
infectiile de tract urinar reapar in ciuda unui tratament antimicrobian cronic, se indica reinsertia chirurgicala a ureterului in ca urinara. in
sarcina se produce frecnt hidronefroza, de obicei mai marcata in dreapta, atat din cauza compresiei ureterale de catre
uterul marit, cat si din cauza efectelor progesteronului.
