CONSIDERATII GENERALE Pancreasul secreta 1500-3000 ml de lichid izoosmotic si alcalin (pH > 8.0) pe zi, continand circa 20 enziine si zimogene. Secretia pancreatica furnizeaza enzimele necesare tractului gastrointestinal pentru realizarea functiei principale de
digestie si asigura un pH optim pentru activitatea acestor enzime.
REGLAREA SECRETIEI PANCREATICE Pancreasul exocrin se afla sub control hormonal si nervos, cele doua sisteme fiind intim corelate. Acidul gastric reprezinta stimulul pentru eliberarea secretinei, un peptid cu 27 aminoacizi. Masurari sensibile radioimunologice ale secretinei au sugerat ca pragul pH-ului pentru eliberarea sa din
duoden si jejun este de 4,5. Secretina stimuleaza secretia de suc pancreatic bogat in apa si electroliti. Eliberarea de colecistokinina (CCK) din
duoden si jejun este provocata in cea mai mare masura de acizii grasi cu lant lung, anumiti aminoacizi esentiali (triptofan, fenilalanina, valina, metionina) si de acidul gastric insusi. CCK stimuleaza o secretie pancreatica bogata in enzime. Gastrina, desi poseda acelasi tetrapeptid terminal ca si CCK, este un stimul slab al secretiei enzimatice pan-creatice. Sistemul nervos parasimpatic (prin nervul vag) exercita un control semnificativ asupra secretiei pancreatice. Secretia provocata de secretina si CCK depinde de rolul permisiv al cailor aferente si eferente vagale. Acest fapt este valabil in special pentru secretia enzimatica, in timp ce secretia de apa si bicarbonat este strans dependenta de efectele hormonale ale secretinei si CCK. De asemenea, stimularea vagala are ca efect eliberarea peptidului intestinal vasoactiv (VIP), un agonist al secretinei. Sarurile biliare, de asemenea, stimuleaza secretia pancreatica, integrand astfel functiile tractului biliar, pancreatic si ale
intestinului subtire.
Somatostatina actioneaza pe multiple situsuri, inducand inhibitia secretiei pancreatice. Rolurile exacte ale altor peptide, precum peptidul YY, pancreastatina, peptidul care elibereaza gastrina, polipeptidul care actiaza adenilatciclaza pituitara, calcitonin gene-related peptide si galanina sunt inca in curs de cercetare. Oxidul nitric este un neurotransmitator important in reglarea secretiei pancreatice exocrine, desi mecanismul sau de actiune nu a fost pe deplin elucidat.
SECRETIA DE APA SI ELECTROLITI Cu toate ca in sucul pancreatic se gasesc sodiu, potasiu, clor, calciu, zinc, fosfati si sulfati, ionul cel mai important din punct de dere fiziologic este bicarbonatul. La nil acinar si canalicular, secretina determina celulele sa adauge apa si bicarbonat la secretie. In canale are loc un schimb intre bicarbonat si clor. Exista o buna corelatie intre excretia maxima de bicarbonat dupa stimularea cu secretina si masa pancreatica. Excretia de bicarbonat de circa 120-300 mmol/zi ajuta la neutralizarea productiei acide gastrice si creeaza un pH adecvat pentru activitatea enzimelor pancreatice.
SECRETIA ENZIMATICA Pancreasul secreta enzime glicolitice, lipolitice si proteolitice. Enzimele glicolitice, ca de exemplu, amilaza, hidrolizeaza amidonul in oligozaharide si in dizaharidul maltoza. Enzimele lipolitice sunt reprezentate de lipaza, fosfolipaza A si colesterol-esteraza. Sarurile biliare inhiba lipaza, dar colipaza, alt constituent al secretiei pancreatice, se leaga de lipaza si previne inhibarea acesteia. Sarurile biliare actiaza fosfolipaza A si colesterol-esteraza. Enzimele proteolitice includ endopeptidaze (tripsina, chimotripsina) care actioneaza pe legaturile interne ale proteinelor si polipeptidelor; exopeptidaze (carboxi-peptidaze, aminopeptidaza), care actioneaza pe capatul carboxiterminal, respectiv N-terminal al proteinelor si polipeptidelor; elastaza. Enzimele proteolitice sunt secretate ca precursori inactivi (zimogene). Se secreta, de asemenea, si ribonucleaze (dezoxiribonucleaze, ribonucleaze). Pe langa aceasta secretie care apare in mod normal, mai poate aparea o secretie prin exocitoza unor surse eterogene din pancreas. Enterokinaza, o enzima care se gaseste in mucoasa duodenala, cliaza legatura lizina-izoleucina a tripsinogenului, generand tripsina. Tripsina actiaza apoi in cascada celelalte zimogene proteolitice. Toate enzimele pancreatice au un pH optim alcalin.
AUTOPROTECTIA PANCREASULUI Autodigestia pancreatica este impiedicata prin stocarea proteazelor sub forma de precursori si prin sinteza de inhibitori de proteaze. Acesti inhibitori proteazici se gasesc in celulele acinare, in secretia pancreatica si in fractiunile globulinelor o^ si a2 plasmatice.
RELATIILE INTRE FUNCTIA EXOCRINA SI CEA ENDOCRINA Insulina pare sa fie necesara local pentru ca secretina si colecistokinina sa determine secretia exocrina; astfel, ea joaca un rol permisiv pentru acesti doi hormoni.
AXUL ENTEROPANCREATIC SI INHIBITIA PRIN FEEDBACK Secretia enzimatica pancreatica umana este controlata, cel putin in parte, prin mecanisme de feedback negativ induse de prezenta proteazelor serinice acti in duoden. Pentru exemplificare, perfuzarea intraduodenala de fenilalanina determina o crestere prompta a nilului plasmatic al CCK, cat si a secretiei de chimotripsina. Totusi, perfuzia simultana cu tripsina blocheaza ambele raspunsuri. Din contra, perfuzia duodenala cu inhibitori de proteaza conduce la hipersecretie enzimatica. Rezulta ca proteazele serinice inhiba secretia pancreatica prin actiunea asupra unui peptid eliberator de CCK din lumenul intestinului subtire.
