mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Tulburari ale metabolismului hepatic
Index » Afectiuni ale aparatului digestiv » Tulburari ale metabolismului hepatic
» Mecanismele de detoxifiere

Mecanismele de detoxifiere







Medicamentele hidrosolubile si substantele endogene sunt de obicei excretate nemodificate in urina sau bila. Totusi, compusii liposolubili tind sa se acumuleze in organism si sa afecteze procesele celulare daca nu sunt transformati in compusi mai putin activi sau in meoliti mai hidrosolubili care sa fie cu mai multa usurinta excretati. Fluxul sanguin hepatic, capacitatea de legare a proteinelor si capacitatea intrinseca a ficatului de a elimina un medicament, sunt toate determinante primare ale clearan-ce-ului hepatic al medicamentului respectiv. Ficatul are un rol important in meolizarea multor medicamente si a multor hormoni endogeni, gratie sistemelor enzimatice implicate in transformarile biochimice, ca si "efectului de prima trecere\" prin ficat a fluxului sanguin pronit, virtual, de la intregul tract gastrointestinal, prin intermediul circulatiei portale. Importanta relativa a acestor factori difera in functie de capacitatea ficatului de a extrage un anumit medicament. Exista doua tipuri majore de reactii. Primul, reactiile fazei I, conduc la modificarea chimica a grupelor reacti prin oxidare, reducere, hidroxilare, sulfoxidare, dezaminare, dezalchilare sau metilare. Astfel de modificari implica de obicei unul dintre sistemele enzimatice incluzand oxidazele cu functie mixta, citocromii bs si P-450 (microzomal) si glutation S-aciltransferazele (citoplasmice). Aceste reactii biochimice conduc adesea la inactivarea unor medicamente cum ar fi barbituricele si benzodiazepinele. Cu toate acestea, pot aa loc si activari. Spre exemplu, cortizonul este activat la cortizol, si prednisonul la prednisolon (ambele produse fiind mai potente decat compusii de origine); imipramina, un agent depresiv, este transformata in desmetilimipramina, un antidepresiv. in acelasi fel, reactiile fazei I pot transforma chiar si un compus netoxic intr-unui toxic, cum se intampla in meolizarea izoniazidei si acetami-nofenului. In mod similar, unii agenti carcinogeni pot fi activati prin formarea in ficat de intermediari epoxid inalt reactivi, pe cand alti carcinogeni pot fi detoxifiati.


Enzimele responsabile pentru reactiile fazei I, in special cele care implica functionarea sistemului citocromului P 450 pot fi induse de catre medicamente precum etanolul, barbituricele, haloperidolul si glutetimida. Inrs, enzimele micro-zomale hepatice pot fi inhibate de agenti cum sunt cloram-fenicolul, cimetidina, disulfiramul, dextropropoxifenul, allopu-rinolul si, paradoxal, etanolul. Administrarea concomitenta a doua substante meolizate de aceeasi enzima microzomala poate determina modificarea, potentarea sau diminuarea eficacitatii farmacologice a ambelor substante sau a oricareia dintre ele. Activitatea reactiilor fazei I se poate schimba si prin inaintarea in varsta.
Reactiile fazei II implica conrsia substantelor la glucu-ronid-, sulfat-, acetil-, taurin- sau glicin-derivati, astfel conr-tindu-se substantele lipofile in derivati hidrosolubili si permi-tandu-se excretia lor in bila sau urina. Una dintre cele mai frecnte reactii ale fazei II este formarea derivatilor glucu-ronidici prin conjugare, catalizata de UDP (uridin-difosfat)-glucuroniltransferazele microzomale. in general, substantele conjugate sunt mai solubile decat compusii de origine si sunt inacti din punct de dere farmacologic.
Pentru abordarea clinica a pacientilor cu boala hepatica cronica este importanta constientizarea faptului ca pot exista grade variate de afectare in ceea ce priste prelevarea hepatica, detoxifierea si excretia anumitor substante. Suntarea porto-sistemica a sangelui poate scadea efectul de prima trecere\" in ceea ce priste medicamentele absorbite din intestin. in ciroza, hemodinamica intrahepatica alterata datorita unei arhitecturi hepatice modificate poate reduce de asemenea ratele clearence-ului hepatic. Hipoalbuminemia permite medicamentelor legate de obicei de albumina sa fie prezente in concentratii crescute, sub forma nelegata in circulatie si in spatiile extracelulare; aceasta poate produce o crestere a activitatii acestor droguri. De foarte mare importanta este faptul ca o scadere a functiei enzimelor micro zomale responsabile pentru reactiile fazelor I si II va duce la micsorarea ratelor de inactivare si eliminare a medicamentelor. La pacientii cu boala hepatica poate exista un clearance scazut pentru medicamente de tipul: anticonvulsivante (de exemplu fenitoin, fenobarbital), agenti antiinflamatori (de exemplu acetaminofen, fenilbutazona, glucocorticoizi), tranchilizante minore, substante cardioacti (de exemplu lidocaina, chinidina, propranolol) si antibiotice (de exemplu nafcilina, cloramfenicol, tetraciclina, clindamicina, trimetoprim, rifampicina, pirazinamida). Aceasta va conduce la reducerea dozelor necesare si la o ingustare a intervalului dintre nilurile terapeutice si toxice. in final, pacientul cu afectiune hepatica cronica poate prezenta alterari ale efectelor farmacologice ale medicamentelor pe langa sau independent de modificari ale farmacocineticii acestora, cum ar fi o crestere a sensibilitatii sistemului nervos central la opiacee si alte sedati.


Dificultatile aparute pentru o administrare sigura a agentilor farmacologici pacientilor cu boala hepatica cronica sau acuta sunt subliniate de frecnta cu care se citeaza comele hepatice precipitate de administrarea de benzodiazepine. Poate fi foarte dificil sa se determine din punct de dere clinic daca agitatia, confuzia si comportamentul irational sunt datorate encefalopatiei hepatice precoce sau folosirii concomitente a benzodiazepinelor, opiaceelor, barbituricelor si altor substante depresante. Trebuie avut in dere ca la pacientii cu afectiuni hepatice exista o mare variatie a clearance-ului medicamentelor; desi datele asupra clearance-urilor medii pot oferi estimari rezonabile pentru dozajele initiale, ajustarile ulterioare trebuie individualizate pentru a obtine concentratiile plasmatice dorite.
Mecanismul prin care anumiti agenti exercita un efect hepatotoxic, poate implica aceleasi cai meolice responsabile pentru detoxificarea normala a medicamentelor. in mod particular, este ilustrativ mecanismul toxicitatii acetaminofenului. Acetaminofenul este meolizat si detoxifiat de catre sistemul hepatic de oxigenaze cu functie mixta, dar unul dintre produsele intermediare este un radical liber potent (postulat ca meolitul N-acetilimidochinona) care poate inactiva multe enzime si proteine, prin legarea irersibila de gruparile lor sulfhidril. in mod normal, aceasta interactiune poate fi evitata de catre glutationul redus. in prezenta unor cantitati excesi de radicali liberi de acetaminofen (de exemplu datorita supradozajului sau existentei unei afectiuni hepatice), nilurile de glutation din hepatocite sunt cu usurinta consumate si excesul de radicali liberi poate conduce la inactivarea proteinelor celulare si poate produce necroza hepatocelulara extinsa. in cazul suprado-zarii acetaminofenului, administrarea precoce de grupari sulfhidril sub forma de N-acetilcisteina poate preni adesea aceasta lezare hepatica de natura medicamentoasa.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor