mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Bolile esofagului
Index » Afectiuni ale aparatului digestiv » Bolile esofagului
» Alte afectiuni esofagiene - diverticulii, diafragmele si inelele, traumatismul mecanic

Alte afectiuni esofagiene - diverticulii, diafragmele si inelele, traumatismul mecanic


Share





DIVERTICULII Diverticulii reprezinta eginari ale peretelui esofagian. Diverticulul Zenker apare in zona in mod natural mai slaba a peretelui hipofaringian posterior si determina halena fetida si regurgitarea salivei si particulelor alimentare consumate cu cate zile inainte. Atunci cand devin mari si plini cu alimente, diverticulii Zenker pot comprima esofagul, generand disfagie sau obstructie completa. Intubatianazogastrica si examenul endoscopic trebuie efectuate cu grija maxima la acesti pacienti, deoarece pot provoca perforatia diverticulului. Diverticulii esofagului mijlociu pot aparea prin tractiunea exercitata de aderente mai vechi sau prin propulsie, in asociatie cu tulburari motorii. Diverticulii epifrenici pot fi asociati acalaziei. Diverticulii de dimensiuni mici sau medii si diverticulii esofagului mijlociu si cei epifrenici sunt, de regula, asimpto-matici. Diverticuloza intramurala difuza a esofagului este determinata de dilatarea glandelor esofagiene profunde. Aceasta poate conduce la candidoza cronica sau la o strictura in portiunea superioara a esofagului. Acesti pacienti se pot prezenta pentru disfagie. Diverticulii Zenker simptomatici se trateaza prin miotomie cricofaringiana, cu sau fara diverticulectomie. Diverticulii esofagieni simptomatici de mari dimensiuni se extirpa chirurgical. Atunci cand sunt asociati cu tulburari motorii, se efectueaza miotomia distala. Stenozele asociate diverticulozei intramurale difuze se trateaza cu dilatatoare de cauciuc.



DIAFRAGMELE SI INELELE Stenozele esofagiene cu aspect de diafragma au, de regula, o origine congenitala sau inflamatorie. Diafragmele hipofaringiene asimptomatice sunt prezente la aproape 10% din indivizii normali. Atunci cand sunt concentrice, pot determina disfagie intermitenta la solide. La femeile de rsta medie, diafragmele hipofaringiene simptomatice asociate cu anemie prin deficit de fier constituie sindromul Plummer-Vinson. Importanta clinica a acestui sindrom nu este sigura. Diafragmele esofagului mijlociu sunt rare. Inelul mucos al esofagului inferior (inelul Schatzki) reprezinta o stenoza subtire, cu aspect diafragmatic, localizata la nivelul jonctiunii scuamocolumnare a mucoasei, localizata la sau langa marginea sfincterului esofagian inferior ( ura 283-2). Produce inriabil disfagie atunci cand diametrul lumenului este mai mic de 1,3 cm. Disfagia la solide constituie singurul simptom si este, de regula, episodica. Inele asimptomatic pot fi prezente la circa 10% din indivizii normali. Un inel esofagian inferior constituie una dintre cauzele comune de disfagie. Diafragmele si inelul mucos esofagian inferior simptomatice se trateaza usor prin dilatatie. Inelul muscular esofagian inferior (inelul contractii) este localizat proximal sediului inelelor mucoase si poate reprezenta un segment anormal, cel mai sus situat, al sfincterului esofagian inferior. Aceste inele se caracterizeaza prin modificari ale formei si dimensiunii de la un moment la altul. Pot determina, de asemenea, disfagie si trebuie diferentiate de stricturile peptice, de acalazie si de inelul mucos esofagian inferior. Se trateaza prin dilatare.
HERNIA HIATALA Hernia hiatala reprezinta o herniere a unei parti de stomac in cavitatea toracica prin hiatusul esofagian al diafragmului. in hernia hiatala prin alunecare, jonctiunea gastroesofagiana si fundul stomacului aluneca in sus. Hernia prin alunecare poate rezulta datorita slabirii structurilor de ancorare la diafragm ale jonctiunii gastroesofagiene, prin contractia longitudinala a esofagului sau prin cresterea presiunii intraabdominale. Herniile mici prin alunecare sunt evidentiate de obicei cu ocazia examenelor radiologice baritate, atunci cand presiunea intraabdominala este crescuta. Incidenta acestora creste cu rsta; in cel de-al saselea deceniu de viata, prelenta herniilor prin alunecare este de aproximativ 60%. Probabilitatea ca o hernie prin alunecare sa poata produce singura simptome clinice este mica, dar ea joaca un rol important in patogeneza esofagitei de reflux. in hernia paraesofagiana jonctiunea gastroesofagiana ramane fixata la sediul ei normal, iar o portiune de stomac herniaza pe langa jonctiunea gastroesofagiana, prin hiatusul esofagian. Herniile paraesofagiene si herniile mixte paraesofagiene si prin alunecare se pot incarcera sau strangula. Aceasta situatie se manifesta prin durere toracica acuta, disfagie si aparitia unei mase tumorale mediastinale si necesita interventie chirurgicala prompta. Un sac de hernie gastrica poate cauza disfagie si poate fi sediul unei gastrite sau al unei ulceratii, care sa determine pierdere cronica de sange. O hernie paraesofagiana voluminoasa trebuie corectata chirurgical.
TRAUMATISMUL MECANIC Ruptura esofagiana poate fi determinata de (1) lezarea iatrogena prin investigarea instrumentala a esofagului sau prin traumatism extern, (2) presiune intraesofagiana crescuta asociata cu efortul de rsatura (purtand denumirea de ruptura spontana sau sindrom Boer-haave) sau (3) boli esofagiene cum sunt esofagita corozi, ulcerul esofagian si neoplasmul esofagian. Sediul perforatiei depinde de cauza declansatoare. Perforatia instrumentala apare de obicei la nivelul faringelui sau al esofagului inferior, adesea chiar deasupra diafragmului, in peretele posterolateral. Perforatia esofagiana determina o durere toracica retrosternala severa care poate fi agrata de deglutitie sau respiratie. Aerul intra liber in mediastin si difuzeaza spre structurile vecine, determinand un emfizem subcutanat, palpabil la nivelul gatului, crepitante mediastinale la auscultatie si pnemotorax. Cu timpul apare suprainfectia si se pot dezvolta complicatii de tipul abcesului mediastinal si supuratiilor pleuropulmonare. Perforatia esofagiana asociata cu rsaturi descarca de obicei continutul gastric in mediastin, generand complicatii mediastinale severe. Pe de alta parte, perforatia esofagiana instrumentala poate fi usoara din punct de vedere clinic si lipsita de complicatii severe. Ruptura spontana a esofagului poate mima infarctul miocardic, pancreatita sau perforatia unui viscer abdominal. Durerea toracica poate fi usoara, mai ales la pacientii in rsta. Emfizemul mediastinal se poate dezvolta tardiv. Examenul radiologie al toracelui evidentiaza aspecte anormale la majoritatea pacientilor, dar tomografia computerizata este o metoda mult mai sensibila de detectare a prezentei aerului in mediastin. Lichidul extras din rersatele pleurale poate avea un continut bogat de amilaza (salira).



Diagnosticul este confirmat prin inghitirea substantei radio-logice de contrast. Tratamentul cuprinde aspiratia esofagiana si gastrica si administrarea de antibiotice cu spectru larg, pe cale parenterala. Drenajul chirurgical si inchiderea solutiei de continuitate trebuie efectuate cat de curand posibil. La pacientii cu cancer in faza terminala reparatia chirurgicala poate sa nu fie posibila, iar cei cu perforatie instrumentala minima pot fi tratati consertor. Leziunile corozive extensive pot necesita deschiderea chirurgicala a esofagului si excizia ulterioara a portiunii afectate a esofagului.
Ruptura mucoasei (sindromul Mallory-Weiss) Aceasta ruptura este provocata, de regula, prin rsaturi si eforturi de rsatura precum si prin tuse severa. Ruptura afecteaza, de obicei, mucoasa gastrica din apropierea jonctiunii scuamo-columnare, dar poate afecta si mucoasa esofagiana. Pacientii se prezinta pentru hemoragie digesti superioara, care poate fi severa. La majoritatea pacientilor hemoragia se opreste spontan; hemoragia persistenta poate raspunde la tratamentul cu sopresina sau la embolizarea arteriografica. Chirurgia este rareori necesara.
Hematomul intramural Afectiunile emetogene, in special la pacientii cu tulburari de coagulare, pot genera o hemoragie localizata intre tunicile mucoasa si musculara ale peretelui esofagian. Pacientii prezinta disfagie instantanee. Diagnosticul se sileste prin examen baritat si tomografie computerizata. De obicei, rezolutia este spontana.
CORPII STRAINI Corpii straini se pot incla in esofagul cervical, imediat sub sfincterul esofagian superior, in regiunea arcului aortic sau deasupra sfincterului esofagian inferior. Inclarea unui bolus alimentar, in special a unei bucati de carne sau paine, poate aparea atunci cand lumenul esofagian este ingustat prin stenoza, cancer sau printr-un inel esofagian inferior. Inclarea acuta determina incapacitate completa de deglutitie si durere toracica intensa. Atat corpii straini cat si cei alimentari pot fi extrasi endoscopic. Trebuie descurajata utilizarea unor instrumente de faramitare a carnii pentru facilitarea pasajului unui bolus de carne inclat, datorita riscului de perforatie esofagiana si de pneumonie de aspiratie.


Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Afectiuni ale aparatului digestiv:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai