Probabil ca rezultat al populatiei mari de fagocite mononucleare, un numar de boli sistemice granulomatoase afecteaza si ficatul, incluzand sarcoidoza,
tuberculoza miliara, histoplasmoza, bruceloza, schistosomiaza, berilioza si reactiile la medicamente (elul 300-2). in plus, la pacientii cu diferite forme de
ciroza si
hepatita se pot descoperi ocazional granuloame izolate fara importanta diagnostica. Ficatul infiltrat cu granuloame poate fi usor marit de volum si de consistenta ferma, dar disfunctiile hepatice sunt de obicei limitate. Cresteri ale fosfatazei alcaline serice sunt frecnte si pot fi putin importante sau insemnate. Ocazional, sunt prezente si cresteri usoare ale aminotransferazelor serice. La unii pacienti cu sarcoidoza sau bruceloza se poate dezvolta
hipertensiunea portala si, dupa vindecarea leziunilor granulomatoase, pot urma cicatrizari postnecrotice extensi, sau ciroza postnecrotica, precum in schistosomiaza.In SIDA, dole de afectare hepatica sunt destul de frecnte, dar de obicei sunt usoare, cu morbiditate minima. La acesti pacienti, boala granulomatoasa hepatica este adesea prezenta si poate fi generata de infectii cu germeni oportunisti, Mycobacterium avium-intracellulare fiind cel mai frecnt patogen. Hepatita cu citomegalovirus si
micozele hepatice sunt mai putin frecnte. Acesti pacienti sunt frecnt tratati pentru infectii cu Pneumocystis carinii cu sulfonamide, care pot produce de asemenea afectari granulomatoase hepatice. Colangiopatia din SIDA a denit o entitate bine cunoscuta.
Prezinta caracteristici similare cu cele gasite in colangita sclerozanta primitiva si tipic se asociaza cu infectii ale tractului biliar cu criptosporidii, microsporidii si/sau citomegalovirus. Stenoza papilara este prezenta frecnt.
Biopsia hepatica cu ac ofera adesea prima dovada clara de boala granulomatoasa sistemica sau diseminata. La pacientii cu sarcoidoza care nu au nici do clinice, nici de laborator in privinta implicari hepatice,
biopsia este pozitiva in aproximativ 80% din cazuri. in cazul suspicionarii unei tuberculoze miliare, o portiune a tesutului obtinut prin
biopsie ar trebui cultivata si colorata pentru micobacterii. Organismul poate fi detectat in majoritatea cazurilor, in special atunci cand sunt prezente granuloame cazeoase. Ar trebui examinate sectiuni seriate ale tesutului biopsie in cazul in care granu-loamele nu sunt evidente. Granuloamele individuale sunt arareori specifice ca aspect microscopic, iar diagnosticul final necesita de obicei si alte date clinice, de laborator sau histologice.
La aproximativ 20% dintre pacienti, nu este posibila identificarea unei cauze pentru infiltrarea granulomatoasa. Cand aceste infiltrate sunt insotite de
febra de origine necunoscuta, ar trebui luat in considerare diagnosticul de hepatita granulomatoasa. Aceasta este o afectiune putin frecnta, de cauza necunoscuta, care se diagnosticheaza prin excludere. Desi hepatita granulomatoasa raspunde in mod invariabil la doze moderate de corticosteroizi, recaderile sunt frecnte si o astfel de terapie nu ar trebui niciodata initiata daca nu au fost excluse tuberculoza sau alte cauze de infiltrare granulomatoasa. Aceasta poate include o incercare initiala empirica de terapie antituberculoasa.
