mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Afectiuni intestinale inflamatorii
Index » Afectiuni ale aparatului digestiv » Afectiuni intestinale inflamatorii
» Sindromul de intestin iritabil

Sindromul de intestin iritabil


Share



Sindromul de intestin iriil (Sil) este cea mai comuna boala gastrointestinala in practica medicala. Desi nu pune in pericol viata, poate cauza o mare suferinta pacientilor si un sentiment de frustrare medicilor. Sil este caracterizat prin durere abdominala si dereglarea activitatilor intestinale, incluzand diaree, constipatie, sau alternanta dintre diaree si constipatie. Simpto-mele sunt tipic intermitente dar pot fi si continue si trebuie sa fie prezente cu cel putin 3 luni inainte ca diagnosticul de Sil sa fie luat in considerare.



DEFINITIE SI MANIFESTARI CLINICE Durerea abdominala si dereglarea activitatilor intestinale sunt simptome nespecifice, prezente la pacienti cu o mare varietate de boli ( elul 287-l). Totusi, s-a silit ca unele simptome caracteristice, cunoscute sub denumirea de criteriile Manning, cresc probabilitatea Sil atunci cand sunt prezente. Criteriile Manning includ durerea abdominala sau disconfortul ameliorat odata cu defecatia sau in asociere cu o modificare a frecntei sau consistentei scaunului, distensie abdominala, senzatie de evacuare incompleta si evacuare de mucus. Criteriile de diagnostic pentru Sil incluzand si criteriile Manning au fost elaborate pentru a standardiza cercetarea si pot fi utile si in practica medicala (elul 287-2). Pacientii care prezinta dureri abdominale fara dereglarea activitatilor intestinale sau dereglarea activitatilor intestinale fara durere abdominala pot fi considerati a aa Sil daca nu se gaseste nici o explicatie alternativa a simptomelor. Totusi, pacientii cu constipatie cronica, de altfel neexplicata, si in lipsa durerilor abdominale, se considera a aa o afectiune distincta ( modulul 42).In afara de dereglarea activitatilor intestinale si durere abdominala, pacientii cu Sil pot prezenta simptome in legatura cu tractul digestiv superior, incluzand durere de piept necardiaca, pirozis, disfagie si senzatie de nod in gat. Pacientii cu Sil pot prezenta, de asemenea, o mare varietate de simptome nondigesti cum ar fi astenia, tulburari urologice si acuze ginecologice.
EPIDEMIOLOGIE Prevalenta estimata a Sil variaza in functie de definitia folosita si de populatia studiata. Simpto-mele compatibile cu Sil sunt raportate la 10-22 la suta din populatia adulta a Statelor Unite, cu o predominanta a femeilor > 2:1 printre pacientii ce se prezinta la doctor. Totusi, mai putin de jumatate dintre adultii ce prezinta simptome solicita consult medical ( mai jos). in mod tipic, simptomele incep in tinerete, iar prevalenta Sil este similara la pacientii in varsta si la adultii mai tineri. Sil este o boala raspandita in intreaga lume cu rate similare ale prevalentei raportate intr-o varietate de state industrializate si neindustrializate. Pana in prezent, pacientii cu simptome de Sil au constituit chiar 25-50 la suta din pacientii din ambulatoriu trimisi la gastroenterolog, ceea ce reflecta prevalenta inalta si cronicitatea Sil ca si dificultatea in tratarea bolii.
ETIOLOGIE SI PATOGENIE Sil este considerat adesea o afectiune "functionala\" pentru ca nu s-a descoperit nici o etiologie structurala, biochimica sau infectioasa. Se crede ca perturbarea fundamentala este legata de afectarea functiei motorii sau senzoriale a tractului GI. Alte afectiuni functionale ale tractului GI includ toracalgia noncardiaca, dispepsia neulceroasa si dischinezia biliara. Asemanarile dintre aceste afectiuni si Sil sugereaza ca ele au mecanisme fiziopatologice comune. Problemele functionale ale intestinului sunt adesea atribuite, in mod eronat, stressului. in pofida instigatiilor extinse, nu exista totusi nici o dovada ca stressul emotional este cauza Sil, dar la multi pacienti stressul poate duce la exacerbarea SIL
Sil este, probabil, un grup eterogen de afectiuni. Numeroase studii au raportat anomalii motorii sau senzoriale ale tractului GI la unii pacienti cu Sil, dar nici una dintre acestea nu este prezenta la toti pacientii si nici nu poate explica intregul complex simptomatic. Unele dintre aceste anomalii pot caracteriza subgrupuri de pacienti cu SIL Studii ce descriu anomaliile motorii si senzoriale in Sil au fost, in general, realizate pe pacienti aflati fie in repaus, fie supusi unei stimulari acute dar nu si in timp ce traiesc episoade spontane caracteristice SE. Asadar, relevanta anomaliilor observate pentru fiziopatologia Sil ramane incerta.
Sil se considera adesea a fi cauzat de motilitatea perturbata a colonului pentru ca simptomele caracteristice sunt legate de disfunctia colonica, iar durerea abdominala este frecnt localizata in arii de proiectie a colonului. Motilitatea anormala a colonului a fost raportata la unii pacienti, dar aceste aspecte nu au fost in mod convingator legate de patogeneza SIL In mod similar, tehnicile de inregistrare continua au identificat anomalii ale motilitatii intestinului subtire, dar relevanta lor in Sil este neclara. Cel mai reproductibil aspect la pacientii cu Sil este alterarea senzatiei viscerale. Distensia cu balon a rectului, colonului sigmoid sau intestinului subtire determina dureri abdominale la pacientii cu Sil la volume care, de obicei, nu cauzeaza durere la subiectii de control. Totusi, se cunoaste prea putin despre mecanismul acestei anomalii a senzatiei de durere sau daca defectul fundamental se gaseste la nilul receptorilor senzoriali si neuronilor din peretele intestinal sau la nilul sistemului nervos central unde este receptionata durerea. La pacientii cu Sil a fost evidentiata scaderea pragului pentru durere la mai multe nile ale intestinului, sugerand ca aceasta afectiune presupune o tulburare generalizata a senzatiei de durere viscerala.
FACTORI PSIHOSOCIALI Factorii psihosociali joaca un rol important SIL Doar 15-50% dintre adultii cu simptome de Sil solicita consult medical. In atie cu subiectii de control fara Sil si cu persoanele cu simptome de Sil care nu solicita consult medical, pacientii cu simptome de Sil care se prezinta la medic au o frecnta crescuta a diagnosticelor psihiatrice, incluzand tulburari de personalitate, anxietate, depresie, isterie si somatizare. Pacientii simptomatici care nu solicita consult medical nu sunt diferiti din punct de dere psihologic de subiectii sanatosi. Prin urmare, daca factorii psihosociali nu cauzeaza simptomele de Sil, pot insa influenta modul in care raspund pacientii simptomatici. Daca cei care se prezinta la medic acuza tulburari GI mai sere, nu este clar daca ei au, de fapt, simptome mai sere, deoarece tulburarile lor psihiatrice afecteaza senzatia de durere, sau daca ei au aceleasi simptome, dar le relateaza ca fiind mai sere.
Originea disfunctiilor psihosociale la pacientii cu Sil probabil variaza. Una dintre ipoteze este ca pacientii simptomatici cu Sil care solicita consult medical au deprins un comportament de bolnav cu origine in copilarie. in unele cazuri, anamneza poate decela abuz fizic sau sexual in copilarie.
DIAGNOSTIC Diagnosticul de Sil se bazeaza pe anamneza amanuntita pentru a identifica simptome caracteristice (de exemplu criteriile Manning), pe examenul fizic, pe anumite teste de laborator si, daca este necesar, pe teste suplimentare efectuate pentru a exclude alte afectiuni ( elul 287-2). in majoritatea cazurilor, nu este necesara amanarea desemnarii Sil ca cel mai probabil diagnostic, pana cand toate celelalte posibile etiologii ale durerii abdominale si ale modificarilor activitatii intestinale sunt excluse prin examene radiologice sau endoscopice suplimentare. O astfel de abordare presupune teste costisitoare, adeseori invazi, care maresc anxietatea pacientului si ii intaresc convingerile nerealiste ca ar trebui depistata o anumita afectiune. Pe de alta parte, la persoanele cu debut recent al simptomelor, si in mod special la cei peste 40 de ani si la cei cu antecedente de simptome sile de Sil care au suferit o modificare a simptomelor, este indicata instigarea completa a tractului GI.


Anamneza trebuie sa includa o descriere detaliata a durerii abdominale, dar trebuie cunoscut ca pot fi intalnite variatii mari la pacientii cu SIL Trebuie silita o descriere atenta a frecntei, consistentei si volumului scaunelor. Trebuie revizuita lista completa a medicamentelor administrate, deoarece multe dintre acestea cauzeaza diaree sau constipatie ( modulul 42). Este esentiala o anamneza atenta a obiceiurilor alimentare, incluzand abuzul de bauturi continand cofeina si bauturi sau alimente indulcite cu fructoza sau sorbitol care pot cauza diaree, balonare sau crampe. Trebuie luata in considerare si o dieta de proba fara lactoza, timp de trei saptamani, pentru a exclude intoleranta la lactoza. in mod special, este important sa fie cercetati factorii psihosociali care ar fi putut influenta pacientul sa solicite consult medical, incluzand enimente specifice care au grabit prezentarea initiala a pacientului. Panica si depresia adesea se prezinta cu simptome GI.
Examenul fizic la pacientii cu Sil in general este sarac in semne. Poate fi evidentiata o sensibilitate abdominala, adesea in fosa iliaca stanga, dar, in mod tipic, este usoara. Prezenta unei mase tumorale abdominale, hepatomegalia sau splenome-galia, sau un test pozitiv pentru sangerarea digestiva oculta nu sunt compatibile cu Sil izolat si necesita evaluare suplimentara. La femei trebuie realizat un examen pelvin pentru a detecta o entuala endometrioza.
Pot fi necesare anumite proceduri pentru a exclude alte boli. Fibrosigmoidoscopia este in general inclusa in evaluarea tuturor pacientilor peste 40 de ani pentru a exclude neoplasmele colonice. La pacientii mai tineri cu Sil, la care diareea este simptomul predominant, fibrosigmoidoscopia este, de asemenea, indicata pentru a exclude o boala inflamatorie intestinala. Daca simptomele constau in diaree persistenta, trebuie efectuate biopsii sigmoidoscopice pentru a exclude afectiuni cum ar fi colagenozele sau colita limfocitara. La multi pacienti suspecti de Sil, clisma cu bariu sau colonoscopia pot sa nu fie necesare, dar trebuie luate in considerare daca pacientul are peste 40 de ani sau daca are un istoric familial bogat de neoplasm colorectal. Simptomele sugesti pentru afectiuni ale tractului GI superior sau ale tractului biliar pot necesita evaluari suplimentare.

TRATAMENT
Cel mai important aspect al tratamentului este silirea unei relatii cu eficienta terapeutica intre medic si pacient. Un rezultat favorabil este mai probabil atunci cand medicul nu se erijeaza in judecator al pacientului, sileste in mod realist asteptarile si limitarile, incurajeaza pacientul sa-si inteleaga boala si implica pacientul in deciziile terapeutice. Discutarea circumstantelor care au condus la decizia de a solicita consult medical poate fi in mod particular fructuoasa. Pacientul are nevoie sa fie asigurat asupra naturii benigne a bolii si asupra prognosticului excelent pe termen lung. Poate fi de ajutor sublinierea ca, desi nu exista tratament pentru Sil, exista masuri care pot fi luate atat de medic cat si de pacient pentru a ameliora simptomele.
Recomandarile initiale in general se focalizeaza asupra modificarilor in dieta. Acestea includ evitarea de produse lactate; alimente, bauturi sau medicamente care contin fructoza sau sorbitol, cafeina in exces sau alimente care formeaza gaze, precum leguminoasele. Suplimentele de fibre pot fi adesea recomandate, indiferent de acuzele la prezentare, dar sunt in mod particular utile atunci cand constipatia este simptomul predominant ( elul 287-3). Fibrele naturale, cum ar fi tarata de grau, sunt putin costisitoare, dar suplimentele de fibre cum ar fi semintele de in, policarbofilul si metilceluloza cauzeaza mai putin balonare si disconfort. De fapt, toate suplimentele de fibre pot cauza balonare si disconfort, dar aceste simptome adesea se remit in cateva saptamani. Desi eficacitatea suplimentelor de fibre in Sil nu a fost dodita niciodata, in parte datorita ratei inalte a rapunsului Placebo in studiile controlate, un tratament de proba cu fibre este in general sigur si rezonabil.In timp ce starea majoritatii pacientilor se amelioreaza cu masurile simple subliniate anterior, unii, cu simptome persistente, pot beneficia de medicamente suplimentare, dupa cum se arata in elul 287-3. Desi nici un medicament nu s-a dodit eficient in studiile controlate, unii pacienti pot beneficia de unul sau mai multe dintre ele. Pe de alta parte, tatonarea cu mai multe serii de medicamente trebuie evitata, deoarece ii poate crea pacientului falsa convingere ca poate gasi un remediu.
Tratamentul va fi orientat catre sindromul predominant, in Sil cu predominanta a diareei, poate fi utilizat un agent anti-diareic precum loperamida sau difenoxilat cu atropina. Pentru simptome tip durere abdominala si balonare poate fi folosit un agent anticolinergic (de exemplu belladona) ca antispastic. Agentii anticolinergici mai noi (de exemplu diciclomina si cimetropium) par sa actioneze mai selectiv pe musculatura neteda GI, decat agentii anticolinergici mai chi, si, deci, au mai putine efecte secundare. Antidepresile triciclice, care s-au dodit eficiente in unele sindroame dureroase cronice, pot fi de asemenea utile la unii pacienti cu Sil, avand predominant durere; totusi, este neclar daca raspunsul la antidepresile triciclice, se datoreaza efectelor lor antidepresi sau anticolinergice, sau unui efect direct asupra cailor senzoriale care mediaza perceptia durerii. Agentii anxiolitici pot fi utilizati pentru perioade scurte atunci cand se produce o exacerbare a simptomelor in relatie cu stressul, dar nu trebuie utilizati pe termen lung datorita riscului de obisnuinta, efectului de rebound la oprirea medicatiei si interactiunilor medicamentoase.
Alte medicamente pot fi utile in cazuri selectionate. De exemplu colestiramina poate fi de ajutor la unii pacienti avand aparent Sil cu predominanta diareei, la care diareea este rezultatul malabsorbtiei de saruri biliare din ileonul terminal ( modulul 42). Cisapridul poate ameliora constipatia si durerea abdominala la pacientii cu Sil avand predominanta constipatiei. Alte medicamente care au fost
testate in tratamentul Sil includ blocantii canalelor de calciu, gonadotropin releasing hormone, antagonisti ai receptorilor serotoninergici, agonisti de somatostatina si agonisti kappa opioizi. In cazurile refractare sau sere pot fi de folos psihoterapia, hipnoterapia si biofeedback-ul. in toate cazurile, trebuie realizate eforturi spre a obtine un ferm suport psihosocial empatic in contextul unor relatii sustinute medic-pacient.



Tipareste Trimite prin email


Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2017 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Afectiuni ale aparatului digestiv:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai