mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Afectiuni ale veziculei si cailor biliare
Index » Afectiuni ale aparatului digestiv » Afectiuni ale veziculei si cailor biliare
» Fiziologia formarii si secretiei bilei

Fiziologia formarii si secretiei bilei


Share





Se-cretia si compozitia bilei Bila formata in lobulii hepatici este secretata intr-o retea complexa de canalicule, duete biliare mici si canale biliare mai mari, care se varsa, impreuna cu vasele limfatice si cu ramurile venei porte si ale arterei hepatice, in tracturile portale situate intre lobulii hepatici. Aceste duete biliare interlobulare se unesc, formand canale biliare septale mai mari, unindu-se pentru a forma canalul hepatic drept si cel stang, care la randul lor se unesc pentru a forma canalul hepatic comun. Canalul hepatic comun se uneste cu canalul cistic al culei biliare, formand calea biliara principala (CBP), care se varsa in duoden (adesea dupa unirea cu canalul pancreatic principal) la nivelul ampulei Vater.
Bila hepatica este un lichid izoton pigmentat, cu o compozitie electrolitica asemanatoare plasmei sanguine. Compozitia electrolitica a bilei din cula biliara difera de cea a bilei hepatice, deoarece cea mai mare parte a anionilor anorganici, clorurilor si bicarbonatilor au fost indepartati prin reabsorbtie la nivelul membranei bazale.



Constituentii principali ai bilei, din punct de vedere al greutatii, cuprind apa (82%), acizi biliari (12%), lecitina si alte fosfolipide (4%) si colesterol neesterificat (0,7%). Alti constituenti sunt bilirubina conjugata, proteine (IgA, substante rezultate din meolismul hormonal si alte proteine meolizate in ficat), electroliti, mucus si adeseori medicamente si produsii lor meolici.
Secretia bazala totala de bila hepatica este de aproximati500-600 ml pe zi. Produsii meolici ai captarii si sintezei hepatocitare sunt secretati in canaliculele biliare, care sunt tapetate de componente ale membranei microviloase asociate cu microfilamente de actina, microtubuli si alte elemente contractile. La nivelul hepatocitului, se poate produce conjugarea mai multor constituenti ai bilei, in timp ce alti constituenti, precum acizii biliari primari, lecitina si o anumita parte din colesterol, sunt sintetizati de novo. Trei mecanisme sunt importante in reglarea fluxului biliar: (1) transportul actial acizilor biliari din hepatocite in canalicule, (2) transportul de sodiu, independent de acizii biliari si mediat de ATP-aza si (3) secretia ductala. Cel din urma este mediat de secretina si dependent de AMP-ul ciclic si pare a fi rezultatul transportului actial sodiului si bicarbonatului in canalicul, fapt ce determina miscarea pasiva a apei de-a lungul membranei celulare.
Acizii biliari Acizii biliari primari, acizii colic si chenode-zoxicolic, sunt sintetizati in ficat din colesterol, conjugati cu glicina sau taurina si excretati in bila. Acizii biliari secundari, cuprinzand dezoxicolatul si litocolatul, sunt formati in colon, ca meoliti bacterieni ai acizilor biliari primari. Totusi, acidul litocolic este mai greu absorbit din colon aticu acidul dezoxicolic. Alti acizi biliari secundari, gasiti in cantitati reduse si care cuprind acidul ursodezoxicolic (UDCA), un stereoizomer al chenodezoxicolatului (CDCA), si o diversitate de alti acizi biliari neobisnuiti sau "aberanti\", pot fi produsi in cantitati crescute la pacientii cu sindroame colestatice cronice, in bila normala, raportul dintre conjugatii cu glicina fata de cei cu taurina este in jur de 3:1, in timp ce la pacientii cu colestaza, adesea este intalnita cresterea concentratiei acizilor biliari sulfatati sau glucuronoconjungati.
Acizii biliari se comporta ca detergenti in solutii apoase si la o concentratie critica mai mare de circa 2mM formeaza agregate moleculare denumite micelii. Colesterolul singur este putin solubil in medii apoase, iar solubilitatea sa in bila solubilizante, in timp ce un raport anormal predispune la precipitarea cristalelor de colesterol in bila.
Pe langa facilitarea excretiei biliare a colesterolului, acizii biliari sunt necesari pentru absorbtia intestinala normala a grasimilor alimentare, pe calea unui mecanism de transport micelar ( modulul 285). De asemenea, acizii biliari reprezinta forta fiziologica principala a fluxului biliar hepatic si ajuta la transportul apei si electrolitilor in intestinul subtire si in colon.
Circulatia enterohepatica In conditii normale, acizii biliari sunt conservati in mod eficient. Acizii biliari conjugati si neconjugati sunt absorbiti prin difuziune pasiva de-a lungul intregului intestin. Totusi, din punct de vedere cantitativ, mult mai important pentru recircularea sarurilor biliare este mecanismul de transport actipentru acizii biliari conjugati in ileonul distal ( modulul 285). Acizii biliari reabsorbiti intra in circulatia sanguina portala si sunt rapid captati de hepatocite, reconjugati si secretati din nou in bila (circulatia enterohepatica).


Cantitatea totala normala de acizi biliari este de aproximati2-4 g. In timpul digestiei unei mese, cantitatea totala de acizi biliari sufera cel putin unul sau mai multe cicluri enterohepatice, in functie de cantitatea si compozitia alimentelor ingerate. In mod normal, intreaga cantitate de acizi biliari este recirculata de aproximati5-l0 ori pe zi. Absorbtia intestinala a intregii cantitati de acizi biliari are o eficienta de aproximati95%; astfel, pierderile de acizi biliari prin scaun sunt cuprinse intre 0,3-0,6 g/zi. Aceasta pierdere prin materiile fecale este compensata zilnic de o sinteza hepatica egala a acizilor biliari, astfel fiind mentinuta cantitatea totala de saruri biliare. Acizii biliari reajunsi in ficat suprima sinteza hepatica de novo a acizilor biliari primari din colesterol, prin inhibarea enzimei reglatoare 7a-hidroxilaza. in timp ce pierderea sarurilor biliare prin scaun este, de obicei, compensata prin cresterea sintezei hepatice, ritmul maxim al sintezei este de aproximati5g/zi, cantitate ce poate fi insuficienta pentru a reface cantitatea totala a acizilor biliari in conditiile reducerii marcate a absorbtiei intestinale pentru sarurile biliare.
Vezicula biliara si functiile sfincteriene in perioada dintre mese, sfincterul Oddi ofera o zona de rezistenta cu presiune crescuta pentru varsarea bilei din calea biliara comuna in duoden. Aceasta contractie tonica (1) serveste pentru prevenirea refluxului continutului duodenal in canalele pan-creatice si biliare si (2) permite umplerea cu bila a colecistului. Factorul principal care controleaza evacuarea culei biliare este hormonul peptidic colecistochinina (CCK), care este eliberat de catre mucoasa duodenala ca raspuns la ingestia de grasimi si aminoacizi. Colecistochinina produce (1) o contractie puternica a culei biliare, (2) diminuarea rezistentei sfincte-rului Oddi, (3) cresterea secretiei biliare de catre ficat si, astfel, (4) cresterea deversarii constituentilor biliari in duoden.
Bila hepatica este "concentrata\" la nivelul culei biliare prin absorbtia transmucoasa a apei si a electrolitilor printr-un proces energodependent. Aproape intreaga cantitate de acizi biliari poate fi sechestrata in cula biliara, consecutiunui post nocturn, pentru a fi eliminata in duoden odata cu prima masa a zilei. Capacitatea normala a culei biliare este de 30-75 ml de bila.



Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Afectiuni ale aparatului digestiv:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai